Feed on
Posts
Comments

Category Archive for 'Intrebari'

CUM DISTRUGI ?I VINZI O TARA

Am primit acest mesaj si ma intreb:Oare este adevarat?

mi amintesc, copil fiind, la ?coal? ne nv??au s? fim mndri c? al nostru drag popor nu a fost un popor de cotropitori. Atunci m? chinuia o mndrie copil?reasc?, specific? fiin?ei inocente u?or influen?abil?. Acum, la maturitate, nu pot spune c? situa?ia este la fel: nu mai am acea mndrie din copil?rie, ci un necaz chinuitor; asta pentru c? am observat un lucru- cotropitorii (acei r?zboinici de ieri) sunt invadatorii economici de azi, iar ace?tia au un standard de via?? pe care noi l invidiem; imperiile lor teritoriale de alt? dat? sunt imperiile economice de azi- asupri?ii sunt aceia?i, adic? noi- cu acela?i trai am?rt, iar din cnd n cnd mai primim o ciosvrt? s? ne astmp?r?m o posibil? sete de revolt?!

Sincer, nu pot s?-i condamn pe ace?ti invadatori, cred c? e n natura biologic? a oamenilor s? fie mp?r?i?i precum celelalte vie?uitoare, n pr?d?tori ?i rumeg?tori. Nu-mi place s? constat faptul c?, ntradev?r, avem comportamentul rumeg?toarelor: speria?i ?i dezbina?i. Ur?sc ?coala pentru faptul c? m-a nv??at s? fiu mndru de statutul meu de necotropitor, ur?sc ?coala pentru c? mi-a impus statutul de rumeg?tor, dndu-mi drept exemplu n?elepciunea ciobanului mioritic; sincer, omul ?sta, ciobanul mioritic, trebuie dat ca exemplu negativ n ?coli, cum e posibil s? ?tii c? unii vin s? te omoare pentru a te tlh?ri iar tu s? te apuci s? faci ordine n gospod?rie, ca dup? episodul mor?ii gospod?ria s? fie ordonat?? S? aib? ?ia ce s? fure mai bine? Preferam s? ?tiu c? ciobanul mioritic le-a luat-o ?lora nainte trimi?ndu-i el pe ei in mormnt (parc? unul din principiile romne?ti spune c? paza bun? trece primejdia rea).

V? aminti?i episodul din anii ’90, cnd unii dintre ai no?tri strigau “nu ne vindem ?ara!”? Au ap?rut apoi ?i sus?in?tori ai teoriilor conspira?ioniste care sus?ineau c? mpotriva Romniei exist? un plan diabolic. Mul?i am rs, al?ii am spus r?spicat: “ai dom’le c? n-are cum s? se ntmple a?a ceva” (romnul n blnde?ea lui nu concepe c? omul este predispus r?ului).

Iat? c? dup? dou?zeci de ani, invadatorii nu se mai ascund, unii dintre ei ?i recunosc isprava pe fa??:”Pe 10 octombrie 2007, la trei luni dupa ce a devenit pre?edinte al statului Israel, Shimon Peres producea o afirma?ie n?ucitoare, la Hotelul Hilton din Tel-Aviv, n fa?a a sute de reprezentan?i ai cercurilor diplomatice evreie?ti: Israel cump?r? Romnia!” Vom spune: ei, ?i ce dac? ne-au cump?rat! Numai c? nu ne-au cump?rat spre binele nostru ci spre al lor. Avu?ia noastr? au cump?rat-o pe nimic (cteva zeci de miliarde de dolari a ob?inut Romnia pe o economie, f?r? a fi luate n calcul resursele solului ?i subsolului, echivalat? n 1990 la 800 de miliarde de dolari!!!). Dar faptul c? ne-am vndut totul pe nimic nu este singura triste?e, pentru c? cei care ne-au cump?rat ne-au ?i ndatorat- adic? suntem ?i cu gospod?ria vndut? ?i cu bani ndatora?i!!! Ce pot s? spun despre ace?ti b?ie?i pricepu?i care ne-au cump?rat?: bravo lor – ru?ine nou?!!!

Ru?ine pentru c? nu am reac?ionat de fel ?i nu am ap?rat dreptul pe care l-am primit prin faptul c? ne-am n?scut pe aceste meleaguri: acela de a fi st?pni pe bog??ia p?mntului natal ?i pe frumuse?ea acestuia. Potentialii boga?i sunt acum percepu?i ca cer?etori ai Europei (jignirea a fost difuzat? pe toate canalele TV, cnd un distins francez a prezentat salutul romnesc: o mn? ntins? n semn de cer?eal? – asta n timp ce romnul ntradev?r se zbate n s?r?cie, s?r?cie cauzat? de faptul c? ?i francezii sunt unii dintre cei care storc Romnia de bog??ie. Asta da batjocur?: dup? ce ne s?r?cesc mai ?i rd de noi).

Datori nu suntem numai noi, ci ?i genera?iile care ne vor urma: adic? copiilor no?tri le-am preg?tit un viitor de sclavi! ntradev?r, noi genera?ia post-revolu?ie am distrus acest viitor, noi ?i stimabilii guvernan?i de c?tre noi ale?i: ace?ti ?acali ale?i drept p?stori ai turmei, primind friele deciziei economice si politice, ncepnd cu Ion Iliescu, Petre Roman, Emil Constantinescu , Zoe Petre, Adrian Nastase, Mircea Geoana, Mugur Isarescu, Adrian Severin , Viorel Hrebenciuc, C?lin Popescu T?riceanu, Traian B?sescu, Emil Boc, ?.a., au mizat pe lobby-ul evreiesc pentru a accede si a se mentine la Putere. Puterea a nsemnat n schimb vnzarea bogatei gr?dini romne?ti, cea care ne hr?nea. Principalii cump?r?tori ai Romniei sunt cu adev?rat afaceri?ti israelieni ?i tot ei sunt n spatele institu?iilor financiare care ne-au mpov?rat cu datorii. Prim-ministrul Israelului a raportat n kneset (parlamentul israelian) c? misiunea de a cump?ra Romnia a fost ndeplinit?. Dup? ce politicienii israelieni recunosc faptul c? oamenii de afaceri israelieni au cump?rat Romnia, afl?m ?i scopul final al acestei ac?iuni: actuala loca?ie a statului israelian este una nesigur? pentru poporul evreu, peste tot sunt nconjura?i de state neprietenoase ?i greu de st?pnit economic, sunt o enclav? ntr-o lume islamic?. Prin cump?rarea Romniei, israelienii preg?tesc un teritoriu de rezerv? pentru ei. V? mir? acest aspect? Gndi?i-v? la faptul c? dintotdeauna aceste meleaguri au fost rvnite de to?i. S? nu v? nchipui?i c? b?ie?ii ??tia sunt ni?te ne?tiutori ?i vor da buluc pe meleagurile romne?ti, nu, se vor feri s? ntmpine opozi?ie din partea popula?iei. Ei vin ncet, unii ca oameni de afaceri, apoi al?ii ca angaja?i, adic? ncet ?i cu r?bdare.

Pentru a preg?ti terenul propice mut?rii popula?iei israeliene pe teritoriul Romniei se ac?ioneaz?, astfel:

- n ultimul timp romnii sunt goni?i din propria lor ?ar? prin politici care descurajeaz? institu?ia familial?, concomitent cu sc?derea ratei natalit??ii ?i implicit sc?derea ratei demografice;

- crearea la nivel na?ional a unei st?ri de s?n?tate precare a popula?iei prin otr?virea hranei din comer? cu substan?e nocive corpului uman ?i sl?birea pn? la declin a sistemului de s?n?tate public?, cre?terea ratei mortalit??ii;

- ndobitocirea popula?iei, prin sl?birea sistemului na?ional de educa?ie, trecerea n umbr? a valorilor umane ?i mediatizarea unor nonvalori umane ca modele de via?? pentru toate segmentele de vrst?;

- distrugerea coeziunii ntre cet??eni prin cultivarea dispre?ului fa?? de ceea ce nseamn? romnesc;

- disolu?ia institu?ional? a statului prin reforme care au bulversat ?i distrug n continuare esen?a a ceea ce nseamn? protec?ia unei na?iuni: sistem judiciar , medicin?, educa?ie, administrare teritorial?, art?, etc.; ultimele bastioane a ceea ce nsemna siguran?? na?ional? ?i patriotism (internele ?i ap?rarea) au fost distruse prin acelea?i politici de proast? finan?are a institu?iilor ?i subsalarizarea personalului acestor institutii, fapt ce a cauzat plecarea personalului competent ?i angajarea unor persoane nepreg?tite n domeniu, incompetente ?i predispuse la corup?ie – rezultatul s-a v?zut!

Toate aceste ac?iuni se desf??oar? sub directa ndrumare a cump?r?torilor acestei ??ri ?i sunt s?vr?ite de ai no?tri ale?i, o ?leaht? de punga?i pu?i pe jaf ?i distrugere, c? deh, popor, conduc?torii cinsti?i se pare c? nu ?i plac ?i-?i tai singur crengu?a de sub picioare.

n lipsa unit??ii sociale nu r?mne dect s? lans?m o rug?ciune c?tre ei, cump?r?torii meleagurilor ?i bog??iilor noastre, cei c?tre care st?m cu mna ntins? cernd bani pentru a supravie?ui:

Te rug?m pe Tine, Prea Desteptule Israel, Te rug?m pe Tine, Prea Descurc?rea?? Fran?? (etc. c? sunte?i mul?i) – fie-v? mil?, o Vou? Pream?ri?ilor acestei lumi, de o popula?ie ne?tiutoare dar ?i nep?s?toare cu soarta ei, ?i da?i-ne napoi Preafrumoasa Gr?din? a Maicii Domnului ?i bog??iile ei, c?ci- pe principiul cade omul din pom ?i p?cat s? nu trag? un pui de somn – noi v-am dat vou? aceast? Gr?din? pe degeaba iar acum suntem goi n toate! Iar de-o fi s? nu ?tim iar??i s? o gospod?rim, s-o gospod?ri?i voi pentru noi ?i s? ne culege?i ?i nou? roadele!

Aceste mesaj nu este ndreptat mpotriva vreunui popor pomenit n aceste rnduri, ci dimpotiv?, e o admira?ie pentru capacitatea altor popoare de a str?luci prin bog??iile altora!

O intrebare pe zi:

Este adevarat ca presedintele tarii, Traian Basescu , e bolnav ?

Nu vi se pare tare suspect ca lipseste cam mult din viata publica ? In ultima vreme, de fapt de cand si-ainsusitcel de-aldoilea mandat , nu prea mai apare pe ” sticla “. Aparitiile publice le poti numara pe degete.

Daca e bolnav sa ii uram sanatate .

Stiati ca:

Razele laser colorate ar putea fi folosite pentru a trata diverse afec?iuni cerebrale, precum cele care provoac? epilepsia?

O echip? de oameni de ?tiin?? de la Massachussets Institute of Technology (MIT) a descoperit o modalitate de oprire a activit??ii cerebrale, folosind raze laser galbene ?i albastre. Ei sper? s? pun? la punct n viitorul apropiat un dispozitiv prin care s? opreasc? activitatea neuronilor care genereaz? acele impulsuri electrice anormale ce conduc la declan?area crizelor de epilepsie .

Studiul exper?ilor americani s-a bazat pe dou? gene din genomul unor organisme acvatice (alge) care au nevoie de lumin? pentru a produce energie. Cele dou? gene – Arch ?i Mac – con?in n structura lor codul genetic care administreaz? func?ionarea proteinelor ce se activeaz? n condi?ii de luminozitate .

Cercet?torii americani au testat func?ionarea genelor Arch ?i Mac asupra neuronilor. n acest fel, ei au putut s? controleze celulele cerebrale ale ?oarecilor cu ajutorul razelor de lumin?. Lumina a activat acele proteine care scad voltajul din neuroni ?i i mpiedic? s? genereze un impuls electric care distrug neuronii.

Gena Arc a reac?ionat la lumina albastr?, iar gena Mac la cea galben?. Ambele gene au revenit la activitatea normal? dup? ncetarea experimentului.

Cercet?torii din cadrul MIT inten?ioneaz? s? examineze n detaliu circuitele neuronale din creier, n laborator, pentru a descoperi acele zone cerebrale, care, atunci cnd sunt dezactivate, ar putea trata epilepsia ?i alte afec?iuni, precum maladia Parkinson sau durerile cronice.

Stiati ca:

Adolescen?ii care se culc? trziu sau nu dorm destul se confrunt? cu un risc mai mare de depresie ?

BBC News Online informeaz? adolescen?ii care se culc? trziu sau nu dorm destul se confrunt? cu un risc mai mare de depresie, potrivit unui studiu realizat de Columbia University Medical Center din New York, n rndul a 15.500 de tineri cu vrste cuprinse ntre 12 ?i 18 ani.

Unul la 15 adolescen?i dintre cei studia?i de Columbia University Medical Center n anii ’90 suferea de depresie.

Rezultatele studiului, publicat n Sleep, au ar?tat existen?a unui risc cu 24% mai mare de depresie la adolescen?ii care se culc? dup? miezul nop?ii, fa?? de de cei care se culc? nainte de ora 22.00. Totodat?, cei care dorm mai pu?in de cinci ore pe noapte se confrunt? cu un risc de depresie cu 71% mai mare fa?? de cei care dorm opt ore .

Acela?i studiu a ar?tat c? adolescen?ii care merg la culcare mai trziu de miezul nop?ii se confrunt? cu un risc cu 20% mai mare de a se gndi la sinucidere , fa?? de cei care se culc? nainte de ora 22.00. Riscul este cu 48% mai mare la cei care dorm mai pu?in de cinci ore pe noapte, fa?? de cei care dorm opt.

Printre adolescen?ii care au r?spuns c? “de obicei dorm destul”, probabilitatea de a suferi de depresie sc?dea cu 65%. n medie, tinerii studia?i dormeau ?apte ore ?i 53 de minute pe noapte, timpul recomandat de somn la aceste vrste fiind ns? de nou? ore pe noapte.

Majoritatea p?rin?ilor tinerilor studia?i i trimiteau pe ace?tia din urm? la culcare la ora 22.00 sau mai devreme . Un sfert dintre ei fixau ora de culcare la miezul nop?ii sau mai trziu.

Studiul a mai ar?tat c? riscul de a suferi de depresie este mai frecvent la fete, adolescen?ii mai nainta?i n vrst? ?i cei care nu ?i dau seama foarte bine ct ?in p?rin?ii la ei.

Este adevarat ca Base, dupa ceva fivalidat, va incerca debarcarea lui Mircea Geoana de la sefia Senatului cu un om controlabil, aflat la dispozi?ia lui si anume cu Anca Boagiu ?

Prin santaj si prin mituirea cu diverse beneficii materiale, pedelistii au reusit sa atraga de partea lor parlamentari PSD si PNL care vor vota noul guvern format din ministri PD-L si UDMR. Saptamana aceasta, inca 8 parlamentari penelisti si 3 pesedisti vor trece n asa-numitul grup al independentilor. Tabara PD-L-UDMR- Independenti -Minoritati numara 235 de parlamentari, exact atatia avand si tabara PSD-PC-PNL. PD-L are 166 de alesi, UDMR 31, Independentii 20 si Minoritatile 18, in timp ce PSD are 156, iar PNL 79.
O data cu reunirea in plen a celor doua Camere se a?teapta ca Grupul Independentilor sa depaseasca numeric grupul UDMR. Conform acelora?i calcule, noul Guvern va avea maximum 4 sau 5 voturi in plus fata de Opozitie, ceea ce, dupa investire, va duce la un Executiv care isi va exercita mandatul prin Ordonante de Urgenta, pentru a evita confruntarea cu votul plenului, care nu va putea fi controlat.

Este adevarat ca Basescu vrea sa desfiinteze PD-L – ul?

Cica, famiglia Udrea-Cocos, pregateste, in secret, o miscare politica rapida, asemanatoare celei prin care PD-L-ul a trecut de la stinga la dreapta esichierului politic intr-o noapte. Din ordinul lui Basescu, Nuti moseste transformarea PD-L in Partid National Taranesc si schimbarea trandafirului de pe vigneta… cu ochiul.

Prin aceasta miscare demna de scamator, Basescu vrea sa creeze un partid aflat total la dispozitia lui, care sa capete si valente istorice.

Daca istoria PD-L se poate scrie lejer pe un timbru, piratii politicii romnesti vor sa inghita PNTCD-ul si sa pastreze vigneta, culoarea galbena, precum si trecutul acestei formatiuni politice. Inca se poarta discutii daca noua platforma va prelua si titulatura actuala a Partidului National Taranesc Crestin si Democrat (PNTCD), ori va fi numita Partidul Democrat National Taranesc (PDNT).

Pe linga cele doua partide care vor fuziona, noul partid prezidential va avea in componenta asa-numitul grup al parlamentarilor independenti (tradatorii din Senat si Camera Deputatilor , condusi de Gabriel Oprea ), precum si o importanta parte a PNL, care negociaza o eventuala trecere, cu tot cu organizatii, in noua formatiune prezidentiala . Ironia sortii face ca acela care a distrus PNTCD-ul, Traian Basescu, sa devina manipulatorul zestrei politice a acestuia. Astfel, Elena Udrea, Dorin Cocos, Ridzi, Boc, Blaga, Videanu, vor fi continuatorii si urmasii politici ai lui Iuliu Maniu, Ion Mihalache, Al. Vaida-Voevod.

Unde s-a ajuns!!!!!!!!!!!!!!!

Nu stiu

Nu stiu ce se intampla. Incerc sa ii dau de capat si parca mai rau ma afund. De ce oare?

 

 

currentArticleTags = ‘clipul zilei’;

Stiati ca:

Tratamentul terapeutic cu lipitori , dincolo de aspectul s?u prea pu?in atr?g?tor, reprezint? o practic? medical? n mare vog? n Rusia, care c?tig? tot mai mult teren ?i n Occident.
Natalia Lepio?kina ?i r?sfa?? "copiii", aceste nevertebrate folosite n scopuri terapeutice, cu snge de vac?. Dup? ce hr?ne?te lipitorile, ea le spal? n ap? proasp?t? ?i le depune n cteva borcane de sticl?.
"Acum sunt mul?umite, sunt s?tule", declar? Natalia Lepi?kina, o femeie care lucreaz? de peste 25 de ani la Centrul medical interna?ional din Rusia destinat cre?terii lipitorilor.
Construit n Udelnaia, un sat de c?su?e din lemn, situat la c?iva kilometri sud-est de Moscova, acest centru cre?te n prezent peste trei milioane de lipitori pe an ?i este primul produc?tor mondial n acest domeniu.
Ferma, nfiin?at? n 1937, a ?tiut s? profite n ultimii ani de cre?terea interesului pe pia?a interna?ional? pentru lipitori.
De?i aceast? form? de terapie a fost abandonat? de cteva decenii n Occident, fiind considerat? o practic? ce apar?ine Evului Mediu, cercet?torii, guvernele ?i chiar starurile de la Hollywood ?i-au revizuit p?rerile n ultimii ani despre aceste vie?uitoare.
Foarte respectata publica?ie American Journal of Nursing scria n acest an c? terapia cu lipitori cunoa?te o "rena?tere" spectaculoas?, n special n ceea ce prive?te tratamentul post-operatoriu aplicat pacien?ilor care au suportat interven?ii chirurgicale plastice sau de reconstruc?ie.
n 2004, guvernul american a aprobat folosirea lipitorilor ca metod? medical? legal?, iar actri?a Demi Moore a m?rturisit n 2008 c? a apelat la aceast? form? de terapie, n Austria, pentru a-?i "detoxifica" sngele.
"De acum nainte, este o form? ?tiin?ific? de tratament cu efecte dovedite", afirm? Ghenadi Nikonov, directorul fermei de lipitori. Centrul pe care l conduce a c?tigat numeroase diplome ?tiin?ifice decernate de diverse institu?ii de prestigiu din Rusia ?i din Europa.
"Lipitorile ne dezv?luie tot mai multe dintre secretele lor. Ele au un rol antiinflamator, ajut? la regenerarea ?esuturilor, mpiedic? formarea cheagurilor ?i fluidizeaz? sngele", explic? Galina Pietrakova, medic specialist n hirudoterapie, denumirea ?tiin?ific? a terapiei cu ajutorul lipitorilor, care lucreaz? ntr-o clinic? din Moscova.
La Udelnaia, o mic? "armat?" de lucr?toare mbr?cate n uniforme albastre ?i ?or?uri albe, supravegheaz? ciclul vie?ii fiec?rei lipitori, ncepnd cu eclozarea coconilor n care au tr?it puii de lipitori ?i pn? la preg?tirea exemplarelor adulte pentru tratamentele medicale.
Cteva camere ale centrului sunt destinate exclusiv reproducerii lipitorilor: acestea dispun de un spa?iu mai generos ?i beneficiaz? de condi?ii de umiditate, c?ldur? ?i lumin? ideale pentru apari?ia "idilelor".
n zece ani, acest centru ?i-a m?rit cifra de afaceri de cinci ori. El domin? n prezent pia?a din Rusia ?i export? zeci de mii de exemplare pe an unei societ??i franceze care le distribuie ulterior n Occident.
Aceast? evolu?ie reprezint? o adev?rat? revan??, ?innd cont de faptul c? institu?ia a trecut prin momente extrem de dificile n anii 1990, dup? destr?marea Uniunii Sovietice ?i a economiei ei centralizate.
"Nu existau bani pentru plata salariilor . Cl?direa devenise aproape o ruin?", ?i aminte?te Ghenadi Nikonov.
n prezent, ns?, directorul centrului sper? c? oamenii de ?tiin?? din centrul s?u vor descoperi n curnd noi virtu?i ale lipitorilor, care i-ar permite centrului s? ?i creasc? ?i mai mult vnz?rile ?i, implicit, veniturile.
Deja, centrul din Ulnaia ncearc? s? ?i diversifice produc?ia ?i vinde o gam? de produse cosmetice grupate sub marca " Bioenergie ", alc?tuit? din ?ampoane, creme pentru fa?? ?i diverse preparate pe baz? de lipitori.

Stiati ca…..

Stiati ca:
Dr Joseph M Juran una dintre cele mai influente personalitati ale secolului al XX-lea , “parintele” calitatii , artizanul miracolului economic al Japoniei postbelice este de origine romana si s-a nascut in 24.12.1904 la Braila?
Printre cele mai cunoscute carti realizate de dr.Joseph M Juran figureaza “biblia” Juran’s Quality Control Handbook, prima lucrare stiintifica pe plan mondial publicata in 1951, despre calitatea produselor, carte aflata in prezent la a sasea editie , a cincea editiefiind tradusa in limba romana si publicata in 2004 , sub titlul “Manualul calitatii Juran”?
Inca o data se confirma ca noi romanii nu de izvoare ducem lipsa, ci, mai degraba, de capacitatea de a le valorifica eficient.
Va invit la comentarii si astept si alte informatii despre adresa la care a locuit dr. J M Juran sau alte date despre brailenii care ne duc faima in lume.

Weblog

Toate drepturile rezervate Weblog.ro

X