Feed on
Posts
Comments

Category Archive for 'Diverse'

Zambete

O vreme, Voltaire, prigonit n Fran?a, a g?sit ad?post la curtea aceluia?i Frederic cel Mare, c?ruia i pl?cea s? adune n jurul s?u scriitori ?i arti?ti. O dat?, la un dejun, regele a trimis lui Voltaire un bilet, rugndu-l s?-l citeasc? cu voce tare, convins c? va produce ilaritate. Voltaire i-a citit completndu-l:

- Voltaire este un m?gar Vai, maiestate, a?i uitat s? v? semna?i: Frederic al doilea!

?i curtenii n-au rs de Voltaire

De la Winston Churchil pentru sotia sa

23 ianuarie 1935
Iubita mea Clemmie, In scrioarea ta din Mandras ai scris cuvinte ce mi-au placut foarte mult, despre cum eu ti-am imbogatit viata. Nici nu-ti pot exprima placerea ce mi-a oferit-o scrisoarea ta de dragoste, pentru ca ma simt intotdeauna coplesit de recunostinta si indatorire fata de tine… daca pot exista datorii in dragoste. Ce a insemnat pentru mine sa traiesc toti acesti ani in inima si in compania ta nici o fraza nu o poate exprima.
Timpul trece neobservat, dar nu e minunat sa vedem cat de extraordinara si mareata creste comoara ce o adunam impreuna, in ciuda furtunilor si greutatilor a atat de incarcatilor si tragicilor ani ai acestor vremi?
Sotul tau iubit

Cata dreptate are!

Am 74 de ani. Am lucrat din greu de la 17 ani, n afar? de o scurt? perioad? de timp, n anii 50, cnd am fost n armat?. n afar? de perioadele cnd am fost bolnav, am lucrat 50 de ore pe s?pt?mn? ?i nu mi-am luat concedii de boal? timp de 40 de ani. Am reu?it s? c?tig salarii rezonabile, dar n-am avut mo?teniri ?i prin urmare a trebuit s? lucrez ca s? ajung la ceea ce am acum. Avnd n vedere ce se ntmpl? n economie, pensionarea mea se pare c? a fost o idee proast? ?i sunt s?tul. Foarte s?tul.

Sunt s?tul s? mi se tot spun? c? trebuie s? ajut financiar persoanele care nu au etica muncii pe care o urmez eu. Sunt s?tul s? mi se tot spun? c? Guvernul va lua din banii pe care i c?tig prin for??, dac? e necesar ?i i va da oamenilor prea lene?i ca s? c?tige bani.

Sunt s?tul s? mi se tot spun? c? Islamul e Religia P?cii cnd n fiecare zi pot citi zeci de relat?ri cu musulmani care ?i omoar? surorile, so?iile ?i fiicele pentru onoarea familiei; sau despre musulmani care manifesteaz? violent pentru cea mai mic? ofens?; sau despre musulmani care omoar? cre?tini ?i evrei fiindc? nu-s credincio?i adev?ra?i; sau despre musulmani care ard ?colile de fete; sau despre musulmani care omoar? cu pietre victimele violurilor, pe care le consider? adultere; sau despre musulmanii care le taie feti?elor mici clitorisul ?i labiile vaginului; toate acestea n numele lui Allah, fiindc? Koranul ?i Legea Islamic? le impune s? fac? asta.

Sunt s?tul s? mi se tot spun? c? trebuie fim toleran?i cu alte culturi ?i deci trebuie s? l?s?m Arabia Saudit? ?i alte ??ri arabe s? ?i foloseasc? banii din petrol ca s? finan?eze moschei ?i ?coli islamice care r?spndesc ura contra ne-musulmanilor n Australia, Noua Zeeland?, Regatul Unit, SUA ?i Canada. ?i asta n timp ce nimeni care tr?ie?te n Arabia Saudit? sau alte ??ri arabe nu are voie s? construiasc? vreo biseric?, vreo sinagog? sau vreo ?coal? religioas?, care s? nve?e lumea despre dragoste ?i toleran??.

Sunt s?tul s? mi se tot spun? s? mi reduc standardul de via??, pentru ca astfel s? lupt mpotriva nc?lzirii Globale, pe care nimeni n-are voie s? o dezbat?.

Sunt s?tul s? mi se tot spun? c? consumatorii de droguri sunt de fapt bolnavi ?i c? trebuie s? i ajut s? se trateze ?i s? pl?tesc pentru stric?ciunile pe care le fac. Oare cumva, vreun bau-bau uria? i-a nghesuit pe o alee ntunecoas?, le-a ndesat praf de cocain? pe nas ?i le-a nfipt vreun ac n ven?, n timp ce ei tot luptau s? se opun??

Sunt s?tul s? tot aud de atle?i, arti?ti ?i politicieni boga?i din toate p?r?ile, care vorbesc de gre?elile lor inocente, de gre?elile lor stupide, de gre?elile lor din tinere?e, cnd de fapt to?i ?tim c? singura lor gre?eal? a fost c? au fost prin?i asupra faptului. Sunt s?tul de oamenii care cred c? au drept la orice, fie ei boga?i sau s?raci.

Sunt ntr-adev?r s?tul de oamenii care nu-?i asum? responsabilitatea pentru vie?ile ?i ac?iunile lor. Sunt s?tul s? i ascult cum nvinov??esc Guvenul, sau discrimin?rile, sau orice altceva, pentru problemele lor.

Sunt de asemena s?tul s? v?d tineri ?i tinere, adolescen?i sau abia trecu?i de 20 de ani, care se mpodobesc cu tatuaje ?i piercinguri, retezndu-?i singuri ?ansele s? fie angaja?i undeva ?i apoi cer?ind bani de la Guvern.

Da, sunt al dracului de s?tul. Dar de asemenea sunt fericit c? am 74 de ani. Fiindc? nu am s? ajung s? v?d lumea pe care o fac oamenii ??tia. mi pare r?u doar pentru nepoata mea ?i pentru copiii ei.

Mul?umesc Domnului c?-s pe drumul c?tre El ?i nu invers.

Bill Cosby: Am 74 de ani ?i sunt s?tul

(Bill Cosby unul din cei mai mari actori americani n via??: http://en.wikipedia.org/wiki/Bill_Cosby)

 

 

Exist? via?? dincolo de Soare. Cometa Lovejoy a supravie?uit ntlnirii cu astrul, de?i astronomii erau convin?i c? va fi topit? de cele 1, 1 milioane de grade Celsius din coroana solar?. Iat? ns? c? r?t?citoarea stea a reu?it, chiar dac? ?i-a pierdut o parte din coada format? din ghea??. Exper?ii cred c? n-a pierit n fl?c?rile solare gra?ie dimensiunilor sale uria?e. Acum, astronomii ar vrea s?-i dea un nou nume – Phoenix , ca pas?rea legendar?, care rena?te din propria cenu??.

C?i oameni au tr?it naintea ta pe P?mnt ?i c?i s-au n?scut dup??
Cum toat? lumea a?teapt? s? se nasc? p?mnteanul cu num?rul 7 miliarde, BBC propune un test inedit : tu al ctelea p?mntean ai fost pe Terra ?
Intr? pe linkul testului: http://www.bbc.co.uk/news/world-15391515 , introdu data na?terii ?i vei afla care ?i este locul pe firul istoriei.
Testul se bazeaz? pe datele oferite de Organiza?ia Na?iunilor Unite.
Succes!

Numerologia ne poate ajuta sa ne descoperim mai usor aptitudinile profesionale sau meseriile care se potrivesc cel mai bine personalitatii noastre. Cum aflam care este numarul nostru? Urmariti exemplele de mai jos.

De exemplu, pentru o persoana nascuta pe 27 septembrie 1981, se calculeaza in felul urmator:
27+9+1981=2017
In continuare adunam prima cifra a numarului 2017 cu ultima si pe a doua cu a treia.
2+7=9
0+1=1
Asadar, rezulta numarul 91. Adunam in continuare cifrele intre ele.
9+1=10
1+0=1
Asadar, cifra corespunzatoare unei persoane nascute pe 27 septembrie 1981 este 1.

Un alt exemplu. Data nasterii: 1.12.1979.
1+12+1979=1992.
1+2=3
9+9=18
3+18=21
2+1=3
Deci, cifra este 3.

Cifra 1
Care sunt aptitudinile tale profesionale?
Dispui de multa vointa si ambitie. Esti dinamica si creativa. Nu ti-e teama de provocari si esti capabila sa conduci operatiuni de mare anvergura. Iei deciziile potrivite la timpul potrivit. Ai constitutia si toate calitatile necesare unui lider.
Ce meserii ti se potrivesc?
Ti se potrivesc profesiile liberale si functiile de conducere. Nu ezita sa tintesti sus. Cateva piste posibile: avocat, redactor sef, director de marketing, director de comunicare, responsabil cu resursele umane, artizan. Excelezi si in meseriile creative: scriitor sau designer.

Cifra 2
Care sunt aptitudinile tale profesionale?
Esti o excelenta colaboratoare si prezinti toate atuurile pentru munca in echipa. Esti flexibila, diplomata, stii sa gasesti mereu cuvantul potrivit pentru a-ti incuraja colegii. Amabilitatea iti este mereu apreciata. Esti creativa si meticuloasa si ai ce-ti trebuie pentru a desfasura o activitate artistica.
Ce meserii ti se potrivesc?
Poti excela in meseriile creative si manuale legate de moda si frumusete: coafeza, stilista, parfumier, bijutier, vanzatoare de haine. Dar te poti simti in largul tau si in domeniul educatiei: invatatoare, profesoara de dans sau de canto, infirmiera, medic.

Cifra 3
Care sunt aptitudinile tale profesionale?
Esti deschisa si comunicativa. Poti comunica usor cu altii, poti stabili contacte. Intuitia si natura cameleonica iti permit sa te simti in largul tau in orice fel de mediu. Te adaptezi cu usurinta si vorbitul in public nu te sperie. Ai inclinatii reale catre comert si meserii care presupun interactiunea cu altii.
Ce meserii ti se potrivesc?
Tot ce e legat de comert si comunicare. Daca iti deschizi un magazin de exemplu, poti face o avere cu conditia sa ai angajati de calitate si un bun contabil, caci tu tinzi sa fii cam dezordonata. Meseriile legate de presa si audio-vizual iarasi iti sunt indicate, la fel si turismul si organizarea de evenimente.

Cifra 4
Care sunt aptitudinile tale profesionale?
Esti meticuloasa si organizata. Ai o mare putere de concentrare si de munca. Esti extrem de perseverenta si dai dovada de pragmatism atunci cand trebuie. Iti place munca bine facuta si te arati riguroasa. Superiorii tai pot avea deplina incredere in tine pentru a duce o misiune la capat. Nu ii vei dezamagi niciodata cu conditia sa iti lase timpul necesar caci urasti sa faci ceva in graba.

Ce meserii ti se potrivesc?
Te simti in largul tau in posturile de raspundere sau in admnistratie. Meseriile legate de economie si finante sunt facute pentru tine. Poti fi cu succes director executiv, contabil sau magistrat.

Cifra 5
Care sunt aptitudinile tale profesionale?
Esti abila si rapida. Ai un spirit dinamic si te adaptezi usor la situatiile noi. Esti extrem de flexibila in gandire. Posturile in strainatate te tenteaza si esti foarte potrivita pentru contactul cu altii. Ai o mare putere de convingere si te arati o buna negociatoare.
Ce meserii ti se potrivesc?
Tot ceea ce e dinamic e facut pentru tine. Esti indicata pentru postul de director de vanzari, pentru tot ce e legat de calatorii si strainatate, ghid turistic , stewardesa, interpret, activitati de import-export , reporter, fotograf.

Cifra 6
Care sunt aptitudinile tale profesionale?
Ai un simt acut al responsabilitatii. Esti sociabila, un fin psiholog, diplomata, poti intretine relatii armonioase cu toata lumea si ai abilitatea de a rezolva probleme dintre cele mai complexe. De asemenea, ai un simt foarte pronuntat al frumosului si a tot ce tine de estetica.
Ce meserii ti se potrivesc?
Cele care reclama abilitati de psiholog: asadar, psiholog, diplomat, asistent social , profesor, coach, consilier. Dar te poti face remarcata si in profesii legate de arta sau cultura: arhitectura, decoratiuni, publicitate.

Cifra 7
Care sunt aptitudinile tale profesionale?
Esti foarte intuitiva, reflectezi mult, ceea ce-ti da abilitati pentru analiza, diagnostic si consiliere. Nu te multumesc lucrurile superficiale, tie iti place sa mergi in profunzime. Ca sa reusesti, poti petrece ore intregi studiind si cercetand indelung. Dar nu te multumesti sa transcrii ce-ai citit si nu eziti sa aduci propria ta contributie. Ai idei foarte originale si esti foarte creativa.
Ce meserii ti se potrivesc?
Ti se potrivesc meseriile legate de medicina. De asemenea, poti imbratisa o cariera in cercetare, editare sau informatica. Iti poti incerca norocul si ca detectiv sau spion.

Cifra 8
Care sunt aptitudinile tale profesionale?
Ai inima unei luptatoare si nu te dai niciodata batuta. Te arati foarte activa si ai capacitatea de a lua rapid decizii. Ai multa energie si putere de munca. Cand e vorba sa-ti aperi ideile, te poti dovedi extrem de convingatoare. Nu te temi de provocari si adori competetia.
Ce meserii ti se potrivesc?
Meseriile pentru care e nevoie sa iei decizii rapide: finante, brokeraj, marketing, politie, armata. Ai putea fi si un excelent om politic, medic cu conditia sa ajungi sus ierarhic sau sa ai propriul cabinet. Dar si sportiv de performanta .

Cifra 9
Care sunt aptitudinile tale profesionale?
Esti pasionat si, cand iti place ceva, acel domeniu te absoarbe cu totul. Ai un simt innascut al comunicarii si esti foarte deschisa fata de tot ce te inconjoara. Esti toleranta si ai putea face echipa buna cu oameni foarte diferiti intre ei. Poti fi trimisa usor in strainatate: te vei adapta rapid. Curioasa si originala din fire, poti accepta sarcini care au ceva deosebit, iesit din comun.
Ce meserii ti se potrivesc?
Toate cele care sunt legate de stiintele sociale: sociolog, etnolog, invatator. Poti excela si intr-o cariera internationala (import-export, turism, transport). De asemenea, poti ajunge celebra intr-un domeniu ca cel audiovizual sau in stiintele ezoterice (astrologie, numerologie ).

O particul? care se deplaseaz? cu o vitez? ce dep??e?te viteza luminii, considerat? o “limit? de netrecut” n teoria relativit??ii formulat? de Einstein, a fost descoperit? de o echip? interna?ional? de cercet?tori.

Potrivit m?sur?torilor efectuate de speciali?tii implica?i n experimentul interna?ional “Opera”, particulele neutrino – particule elementare ale materiei – au parcurs cei 730 de kilometri care separ? laboratoarele Centrului european pentru cercet?ri nucleare (CERN) din Geneva de laboratorul subteran din Gran Sasso din Italia cu o vitez? de 300.006 kilometri pe secund?, cu 6 kilometri pe secund? mai repede dect viteza luminii.

“Altfel spus, ntr-o curs? de fond de 730 de kilometri, particulele neutrino trec linia de sosire cu un avans de 20 de metri n fa?a luminii, dac? aceasta ar parcurge aceea?i distan?? prin scoar?a terestr?”, se afirm? ntr-un comunicat emis de Centre National de la Recherche Scientifique (CNRS) din Fran?a.

Nu este vorba despre o reu?it? singular?: rezultatele publicate de CERN ?i CNRS reprezint? rodul a trei ani de cercetare ?i observare a peste 15.000 de neutrino, cu o marj? de eroare record, ce reprezint? 10 miliardimi de secund?.

“Nu m? a?teptam deloc la a?a ceva, am petrecut ?ase luni pentru a reface totul de la zero”, a declarat, joi, Dario Autiero, cercet?tor la Institutul de fizic? nuclear? din Lyon, coordonatorul departamentului de analiz? a m?sur?torilor n cadrul experimentului “Opera”.

Recalibrarea instrumentelor de m?surare realizat? de unii dintre cei mai reputa?i exper?i independen?i, verificarea datelor topografice, a tunelului ?i a particulelor, chiar ?i deriva continentelor ?i seismul din L’Aquila au fost luat n calcul.

Savan?ii au c?utat chiar ?i cea mai mic? eroare n experimentul lor, f?r? a ajunge ns? la un rezultat diferit: neutrinii par c? au c?l?torit ntr-adev?r mai repede dect lumina, sfidnd astfel teoria relativit??ii formulat? de Einstein.

“?innd cont de impactul uria? pe care un asemenea rezultat ar putea s? l aib? asupra fizicii, m?sur?tori independente vor fi necesare, pentru ca efectul observat s? poat? fi infirmat sau confirmat oficial”, afirm? comunicatul CNRS.

Dac? m?sur?torile vor fi confirmate, implica?iile acestei descoperiri vor sfida ns??i puterea de n?elegere a cercet?torilor.

Pentru Pierre Binetruy, directorul Laboratorului de astroparticule ?i cosmologie din Paris, aceast? descoperire nseamn? c? “particulele au descoperit o scurt?tur? n alt? dimensiune” ?i astfel n univers ar exista mai mult de patru dimensiuni (cele trei dimensiuni n spa?iu, c?rora li se adaug? cea a timpului).

“Se poate, totodat?, ca viteza luminii s? nu fie viteza limit?”, consider? acela?i savant, subliniind c? recordul dobort de neutrino nu nseamn? neap?rat c? “Einstein s-a n?elat”.

“Einstein nu a dovedit c? Newton s-a n?elat, el a descoperit o teorie mai general?”, care s-a suprapus celei ce a fost formulat? de Newton. “Newton are dreptate cnd viteza este mic? n raport cu cea a luminii”, a declarat Stavros Katsavenas, directorul adjunct al Institutului de fizic? nuclear?.

De aceea?i manier?, descoperirea realizat? de savan?ii implica?i n experimentul “Opera” ar putea s? semnifice c? teoria lui Einstein “este valabil? n anumite domenii, dar exist? o alt? teorie, ?i mai global?, la fel ca p?pu?ile ruse?ti (…) care deschide noi cmpuri de ac?iune”, a ad?ugat Pierre Binetruy.

De?i se bucur? deja de noile perspective care li se ofer?, fizicienii ndeamn? la “cea mai mare pruden??”, att timp ct m?sur?torile nu vor fi fost “verificate cu un sistem complet diferit”, a insistat Dario Autiero.

Acesta va fi scopul vizat de proiectul Minos din Statele Unite, care a ajuns n urm? cu c?iva ani, ntre laboratorul Fermilab din Chicago ?i o min? din apropiere cu grani?a canadian?, la un rezultat similar celui realizat de experimentul Opera.

Atunci, marja de eroare a fost considerat? a fi prea mare pentru ca m?sur?toarea s? fie validat?, iar cercet?torii americani au nceput imediat s? lucreze la un nou experiment, ce va avea o precizie f?r? precedent. Experimentul american se va ncheia peste aproximativ trei ani, a precizat Stavors Katsanevas.

Sursa: Mediafax

Bancul zilei

Stiti cum s-a calculat procentul de reducere al salariilor si al pensiilor?

Iata formula magica:

Basescu catre Boc:
-Cate formatiuni politice sustin Guvernul?
-Cinci: PDL, UDMR, independentii, minoritatile, si UNPR
-Daca fiecare dintre ei sunt de acord macar cu 5% din masuri ar fi bine!
-Deci la bugetari scadem cu 5 x 5 = 25%!
-Vezi ca te-ai prins?
-Si la pensionari , aici nu toti sunt de acord!
-Cati ar fi de acord?
-Trei. Nu sunt de acord UNPR si UDMR
-Atunci 5 x 3 = 15%!

Virginia POPOVICI, Serbia – Universitatea din Novi Sad

The ancient ground of invocation of the sun, Dawn Song, was kept in Serbian Banat. This tradition, the ritual, required in moment of someones death, when the corpse is still in the house, a group of women in the dawn of the last day of funeral, outside the house under the window with faces turned towards east,
sometimes with lighted candles in hands, singing Dawn Song. In Serbian Banat, women are replaced with male choir and fanfares. Collections of folklore from Banat have found this song which often is not nderstood, the world dont knows magical practices of this rite of passage. Radu Flora and Gheorghe Lifa discovered
Dawn Songs in villages of central Serbian Banat. Singers of this songs were discovered since XIXth Century.

Key words: rite, Dawn Song, deceased,
Serbian Banat, collection of folklore, funeral song, solar cult

 

Cntecul Zorilor, r?spndit cam n acelea?i zone ca ?i cntecul bradului, ns? mai strict delimitat n nord-vestul Olteniei, n partea muntoas? ?i deluroas? a Banatului, iar pe alocuri ?i n vest, n Ha?eg ?i n ?inutul P?durenilor, se remarc? att din punct de vedere cronologic ct ?i func?ional, ncadrndu-se n seria riturilor de desp?r?ire a defunctului de comunitate. Str?vechiul motiv al invoca?iei c?tre soare, Cntecul Zorilor, s-a p?strat ?i n Banatul srbesc, azi tot mai rar (Brlea, 1964: 48). Acest obicei ritual presupune c? la moartea cuiva atunci cnd mortul este nc? n cas?, un grup de femei, care nu sunt rude apropiate ale sale s? se a?eze n zori de zi n cele trei zile pn? la nmormntare, sau doar n ultima zi / pe alocuri prin Banat ?i n prima zi dup? nhumare – afar? lng? cas? sau sub fereastr? ?i cu fa?a spre r?s?rit uneori cu lumn?ri aprinse n mn? s?
cnte cntecul zorilor: femeile, uneori, ?in ?i lumn?ri aprinse cnd strivorba de satul Satu Nou, cu
cteva mii de locuitori romni, cam la 50 de km de Belgrad). Acest text,
similar cu cele apocrife medievale, cu Maica Precist? ?i drumul ei prin lumile
extraterestre.

Spre deosebire
de Zori care con?in elemente de bocet
sau se mbin? cu acestea iar n faza ei actual? este legat? de mitologia
cre?tin?, acest din urm? cntec este inedit ?i la ora actual? au decedat cei
doi de?in?tori ai lui.1 Acest text
nu-l mai ?tie nimeni din satul amintit, iar n altele nu s-a g?sit nici urme,
nici amintiri despre un astfel de text sau o astfel de practic? la capul
muribundului.2

Din punct de
vedere structural, cntecul de zori este strns nrudit cu cntecul de
brad (care nu este ntlnit n Banatul srbesc), iar n locurile unde acestea
dou? coexist?, folosesc deseori aceea?i melodie. Cu
toate acestea cntecul zorilor din Banat prezint? anumite caracteristici
?i se distinge de cel din Oltenia nord-vestic?, din o parte a Hunedoarei ?i ?ara
Ha?egului (Bot 1968: 46).. n p?r?ile Banatului srbesc (n localit??ile cu
popula?ie romneasc?) astfel de cntece acoper? partea nord-vestic?,
localit??ile b?n??ene?ti (Flora 1962: pass)
?i mai pu?in cele de provenien?? olteneasc?, cum este Sn Mihaiul (Locve).
Zona din jurul ora?ului Vr?e? este exclus? fiind expus? unei influen?e
profunde din partea graiurilor srbe?ti coexistente (Flora, 1973: 61-74).

n zona Banatului femeile cnt?re?e se despart n dou? grupuri care cnt? alternativ: unul ntreab?
zorile, cel?lalt red? r?spunsul acestora. Ele se
plaseaz? la cele dou? col?uri ale casei, sau chiar mai departe, pe o n?l?ime (cupa de paie), pentru a fi auzite mai bine n sat.

n toate Zorile femeile se adreseaz? ca unor surori care s? le n?eleag?
cerin?ele, dar la Locve sunt considerate zne form? mai veche a cntecului.
Zorile fiind strigate de femei: afar?, n cas?, cu lumn?ri aprinse, sunt
cnt?ri ceremoniale funebre, care se cnt? pe ,,glas f?r? durere de femei
?tiutoare, ,,numite care nu pot fi rude apropiate ale mortului n anume
momente ale nmormnt?rii, cu respectarea riguroas? a legilor nescrise ale
tradi?iei. ?i, n continuare, zorile r?spund femeilor care le strig?:

-Dar ne-am z?bovit

J?lea d-am privi

C? az se desparce

—————–

-
Noi nu ne-am
ivit

La jale-am privit

C? s-o desp?r?it.

————————

-
Noi am z?bovit

Dor mare-am privit

C? s-o desp?r?it

————————

-
Noi, acum vedz
c? gr?bim

Iaca d?loc [imediat] ne ivim

Dar nu ntoarcem napoi

—————————

(Lifa, 1997: 15-16)

Se stabile?te n acest fel un dialog cu cosmosul,
reprezentat prin zorile personificate agr?ite cu epitetul constant
surori,
c?rora li se cere aici, oprirea timpului pn? ce se vor g?ti cele necesare
pentru c?l?toria mortului. Versurile b?n??ene nu mai men?ineaz? merindea
funebr?, insistnd asupra desp??irii de rude ?i vecini. Cntecul ncepe cu un
repro? zorilor care au ntrziat, c?ci ipotetic cel mort trebuia s? se
despart? de cei dragi ai lui: Zorilor, surorilor/
Ce v-a?i z?bovit/ De nu v-a?i ivit/ M?i de diminea??,/ Ca ieri diminea??…
(L.B.,
Toracu Mare, 1971)3 sau Zori,
fi m-a?i surori,/ Ce v-a?i z?bovit/ De n-a?i mai venit/ ?-ast?z giminea??/ Ca
ieri giminea??…
(Lifa 1998: 13). Acesta este un cntec funerar ce are rolul de a-l ini?ia pe mort pentru
lumea de dincolo. Femeile cnt?re?e strigau pe nume pe mort ?i i d?deau
sfaturi despre ce s? fac? pe t?rmul cel?lalt. Acest cntec al zorilor este
sublimarea poetic? a practicilor menite s? l ajute pe om s? ajung? pe lumea
cealalt?: Mortul este nso?it prin cntecul bocitoarelor pas cu pas pe drumul
c?tre lumea cealalt? ?i sf?tuit de aici, din lumea noastr?, s? nu o ia la
stnga, s? o ia la dreapta, s? nu se sperie de lup, s? se mprieteneasc? cu cinele,
s? treac? apa, ?i a?a mai departe (Dogar 2010)

Acest
cntec al zorilor este amintit nc? n 1875 de Ion Becineaga n revista
Familia ap?rut? la Budapesta4 iar pe
teritoriul Banatului srbesc cam la sfr?itul secolului XIX5.
Cntecul Zorilor a fost cercetat de N. Bot de la Universitatea din Cluj (fost
lector la Facultatea de Filologie din Belgrad) n lucrarea Contribu?ii la cntecul zorilor6.
Despre Zorile care acoper? partea nord-vestic? a Banatului scrie Radu Flora n Folclor literar b?n??ean (p. 176-184).
n 1982 apare o antologie de folclor b?n??ean, Foaie verde l?mi??, unde sunt publicate versuri ale cntecului Zorilor din satele Toracu Mare, Uzdin,
Ecica ?i Sn Mihai. Despre Cntecul
zorilor
a scris Gheorghe Gh. Lifa n Contribu?ii
la monografia folclorului din Uzdin,
vol. II, (bocete, zori, epitafe).

Gheorghe
Lifa vorbe?te despre trei femei care trec n camera cu mortul unde strig? Zorile cu fa?a c?tre r?s?rit.

Aceste femei sunt anume pl?tite. E o
curiozitate pentru ntreg satul strig?tul zorilor. Ias? lumea n strad? ori
deschid fereastra s-aud?. Ele sunt disp?rute la ora actual?, dar sunt mul?i
oameni vii care le comenteaz?. Eu n via?? le-am auzit de dou? ori, copil
fiind. Odat? se strigau la moartea unei fete mari, cnd p?rin?ii mei deschideau
ferestrele s-auzim. Era la distan?? de trei col?uri de casa mea. ?i alt? dat?
se strigau la moartea unui b?rbat n etate de 39 de ani, cu casa lng? mine.
Era ntr-o noapte de toamn? timpurie. De cu seara femeile, le auzeam, se
vorbeau s? ias? la zid, n curtea casei mele s? le aud?. Eu am dormit cu
str?bunic?-mea care n-a nten?ionat s? m? ia ?i pe mine s? aud, dar m? ?ineam
de ea ?i era senza?ie pentru mine. (Lifa 1997: 13).

n
Cntecul zorilor exist? elemente
complexe preluate din bocetele ?i cu improviza?ii libere ale cnt?re?elor. Se
disting trei tipuri de astfel de cntece: al
zorilor
propriu-zise, al bradului sau cntecul
de petrecut (mortul)
(Flora 1975: 180), iar acestea sunt foarte des
combinate: Brade, fii, m?i, frate,/ ntinde-?i,
ntinde-?i/ Tu vrfurile a tiele/ S? trec ieu pr? iele…
( M.M. Ecica, 1970). n acest cntec, marea
aduce mluri ?i c?miluri, bradul trebuie s?-?i ntind? mijlocul pentru a
trece prin el, la fel se amintesc vrfurile acestui brad. Dup? desp?r?irea de
cei dragi, mortul trecnd prin brazi, cu animalele ntruchipate aci
(vidroanea, ??rpoanea, mielul vn?cilor) ajunge la o mas? de m?tas? sub
un m?r, iar: La mas? cine-mi s?dea? /
Sfn? cu duh sfnt…
(Id.). Ace?ti sfn?i mp?r?eau p?mntul ?i
noului venit, i f?ceau loc n p?r?ile f?r? ntoarcere: Dar de prim?var?/ Ca s? se-ntoarc? iar? Atunci s-o-ntoarce/ Cnd mi
s-or cos/ Grne-ntre Cr?ciune,/ Oarz?-ntre Smgeoardze,/ Atunci, nici
atunci
(Id.). Aceea?i imagine se ntlne?te n Cntecul de petrecut mor?ii, nregistrat? de Radu Flora la
Voivodin?i. La mas? este domn ca Dumnezeu cu to?i sfin?ii, lipsind doar un
sfnt: Sfntul Ion, care, venit mai trziu, declar? c? s-a b?tut cu iudzli,
care i-au furat cheile raiului, ncuindu-l pe acesta. Intervine Dumnezeu ?i
deschide raiul ncuind iadul. Iar moartea venea pe un leg?nel de uiegea,
printre corni?ele unui cerb moort, dus la sfnta maic? Maria: …sfnta
maica Marie/ La Milca c? mi venea/ Stlp de bosioc i da/ ?i pe Milca m-o
ducea/ n mijlocu raiului…
Urmeaz? descrierea binefacerilor ?i desf???rilor
de aici: Jucau junii cu p?unii/ ?i
nevasta cu mununii/ ?i feti?a cu pierci?a,/ ?col?rei cu lucr?rei,/ Copii
mici din leg?nei….
n ncheiere, constatarea c? Milca s-o-nturna cnd cerbii c? m-or ara/ ?i ciudzlii or
s?m?na,/ Cnd o fi olba de vin,/ Olba de vin c-un finic….
Se termin? cu
o strof? adresat? raiului: Raiule,
gr?din? verde,/ Milca acuma ni se pierde./ Raiule, gr?din? dulce,/ Milca
acuma ni se duce./ Dumnezeu s-o ierte!
(C.M., Voivodin?i, 1970). Despre Cntecul
Zorilor
de la Uzdin, Gheorghe Lifa spune:

Se
strigau Zorile n ziua nmormnt?rii, nainte de-a ap?reau zorile. Ziceau
Tat?l Nostru, nainte de-a le striga, n camera mortului, apoi le striga pe
paie ori fn, odat? ?i alt? dat? n camera cu mortul, cu fa?a c?tre r?s?rit.
Aici s-au deschis ferestrele s? aud? ?i sufletul r?posatului, plecat n cer, ?i
ntreg satul [...]. La Uzdin e nlocuit Strig?tul Zorilor cu fanfara ?i corul,
care cnt?, pl?ti?i fiind, o serenad?, a?a numit? de ei, la fereastr? seara
cnd se deschid ferestrele ?i nainte de nmormntare tot la fereastr?. Att
corul ct ?i fanfara cnt? ?i n timpul nmormnt?rii pe drum pn? la cimitir.
?i corul ?i fanfara, cnd cnt? la fereastr?, impresioneaz? ?i nfioreaz?
ntocmai ca Zorile de alt?dat? (Lifa ,1997:
14).

Variantele
Cntecului Zorilor con?in acelea?i
elemente, doar c? vreodat? apar brazi sau m?ru lu Smiedru, floarea-soarelui
care este la poarta raiului, etc., con?innd, n mod obligatoriu,
desp?r?irea de p?rin?i, surori, copii, rude ?i drumul prin p?r?ile
extraterestre (Flora, 1975: 182).

Radu
Flora la Satu Nou7 a nregistrat varianta Num?r?torii mari, care ncepe aidoma
unui basm: O fost un om mare/ S-o dus
ntr-o p?dure mare….
Aici a ridicat o m?n?stire mare, sus la zeale
la z?breale, iar aici st?tea Maica Precista suspinnd dup? fiul ei. Apoi vine
un maistor de fier relatndu-i c? au venit la el cinii de jidovi cerndu-i
s? fac? cuie mari de fier, iar el le-a f?cut mai mici pentru Hristos cel
r?stignit. Acesta este binecuvntat pentru fapta f?cut?: Pentru c? le-ai f?cut m?i mici,/ S? dai cu ciocanu/ ?i deloc
[imediat] s? capi?i banu.
Maica
Precist? se duce mai departe, P/r/in foc
arznd,/ P/r/in spini nspinnd,/ P/r/in ace-mpung?toare,/ P/r/in topoare
t?ietoare.
Se ntlne?te cu mastorul de lemn, care relateaz? c?
jidovii i-au dus nou? m?ji de lemn s? le fac? nou? cuie mai maci, iar el le-a
f?cut mai mari. ntlnirea este descris? ntr-o atmosfer? de bas, dar cu
elemente mistice. Maica precist? se ntlne?te cu broasca-roasca; aceasta,
ntr-o dojan? u?oar?, i spune c? ea a avut nu unul, ci nou? fii ?i a venit o
roat?-bocoroat? ?i i-a c?lcat pe to?i; apoi aducndu-i pe ace?tia n fa?a ei,
ea i binecuvnteaz? astfel: …s? fie/
Cu ochi ca crpitoarele/ Cu picoarele ca r?citoarel!/ Muri-ai, s? nu
te-mpu?i./ Und tu-i sta,/ Apa s? se bea!
La sfr?it, sfnta Maic? ajunge
la cor?ile jidovilor, unde fierbe un coco? timp de trei zile ?i trei nop?i: Pe cine l-o stropit,/ L-o popistrit!/
Cine o gustat – / O crepat!/ Cine o v?zut – / O murit!
Se pune alternativa: dac? coco?ul se va scula.
Fiul ei va nvia: Coco?u s-o sculat/?-o
cntat – / Cristos onviat!
n
partea final?, nviatul apare n scen? ?i pune alternativele: cine va ?ti
aceast? poveste ?i nu o va spune nim?nui, la
o zi, la dou?/ La o s?pt?mn?, la dou?,/ La o lun?, la dou?,/ La un an, la doi,
i va lua mna dreapt?, ?i-i va
ar?ta c?rarea stng?: i va ar?ta raiul, ?i-l va vr n iad; iar cine va ?ti
aceast? poveste ?i va zice-o, n acela?i timp, l va lua de mna stng?, ?i-i
va ar?ta c?rarea dreapt?; i va ar?t iadul, ?i-l va trece-n rai: unde ?erpii amu?esc,/ F?clii-s aprinse,/ Mese-ntinse,/
Pa/ha/re pline/ ?i l?uta?i zicnd..
Varianta aceasta, culeas? de Radu Flora
este o poveste f?r? o bagat? fantezie, redus? la elementele ei strict
materiale, f?r? sentimente ?i f?r? orice baz? afectiv?, totul mistuindu-se n
duritatea povestirii, care este [...] elementul principal al alc?tuirii (Flora,
1975: 184). Practica spunerii8 Num?r?torii mari, intona?ia, eventualele
gesturi sau practici nu sunt cunoscute.

Zoritoarele sunt o intermediere ntre
comunitate ?i o zeitate ocult?, paralel? unui Dumnezeu cre?tin. Prin
invoca?ia zorilor, surorilor se stabile?te un raport ritual ntre zoritoare
?i zori, similar? raportului preoteselor care slujesc un cult solar (simbolul
central al discursului e soarele). Dalbul de pribeag, pentru care se
manifest? zoritoarele simbolizeaz? c?l?toria f?r? ?el a sufletului rupt de
aceast? lume care nu a primit nc? o cale, spre calea de dincolo. Sufletul
c?l?tor (pribeag) marcheaz? trecerea de la lumea alb? la lumea neagr?, acolo
unde nu e dor, durere nici mil?. Cntecele de zori sunt dialoguri purtate cu
mortul ?i cu reprezent?ri din lumea n care p??e?te. Zorile de diminea??, cnd
timpul este cur??it de for?ele r?ului, zei?e ale destinului, erau invocate s?
dea r?gaz dalbului pribeag, s?-?i ia r?mas bun de la comunitate ?i s? i se
preg?teasc? merindele pentru drumul f?r? ntoarcere. n Banatul srbesc acest
cntec al Zorilor este p?strat pn?
n ziua de azi. Cele trei ct?re?e (sau grup) sunt nlocuite cu fanfar? ?i cor
b?rb?tesc, deseori lumea nici nu ?tie nsemn?tatea acestui cntec, cntat sub
fereastra camerei unde se g?se?te defunctul.

Cntecul
Zorilor
are o linie
melodic? unic? n folclorul muzical romnesc, fiind de o mare arhaicitate. C.
Br?iloiu, afirm? c? nu este un simplu bocet, ci un str?vechi cntec funerar.
Ritualul n care sunt performate cntecele funerare de Zori are la baz? o
viziune mitic? ce trateaz? moartea ca o c?l?torie ?i postexisten?a ca un alt
mod de a fi. Sensul comun al cuvntului zori este cel de r?s?rit, n Cntecul
Zorilor cuvntul are un sens mai vechi: a zori (cuiva) nsemna a(-i) ura
(ceva). Iat? un citat care eviden?iaz? faptul c? acest cntec funerar nu este
neap?rat legat de momentul r?s?ritului, cum s-ar putea imagina la o prim?
impresie: A treia zi dup? r?posare urmeaz?, de regul?, nmormntarea sau
ngrop?ciunea [...]. n Banat, niciun romn nu se ngroap? diminea?a din cauz?
c? neamurile sale voiesc a-i expedia sufletul c?tre ?inta sa dimpreun? cu
mergerea spre hodin? a soarelui. n cazul contrar, se tem c? sufletul r?posatului,
pe cnd se afl? soarele n urcare, lesne ar putea s? apuce pe c?i r?t?cite ?i
s? cad? apoi jertf? vreunui strigoi r?t?citor9
Dup? performarea acestor gesturi, cortegiul funerar porne?te spre cimitir,
cntecele funerare de Zori ndemnnd n paralel sufletul mortului s? porneasc?
la drum ?i s? pl?teasc? cele nou? v?mi. Ce s-ar ntmpla dac? defunctului nu
i-ar fi cntate Zorile? Asta nu s? poace cu ni?iun chip. Mortu ni?i nu poate
pleca din cas? f?r? asta, c? n-ar ?ci ncotro s-o apu?e ? ?e s? fac?.10

Cntecul Zorilor are a?adar rolul unui text escatologic,
de ghid de c?l?torie spre lumea cealalt?, a?a cum erau papyrus-urile egiptene
a?ezate n mna faraonilor sau t?bli?ele orfice precre?tine din lumea
greco-roman? (orfismul este primul cult religios precre?tin care propune
salvarea sufletului dup? moarte). De altfel, studii de specialitate consider?
c? r?d?cinile acestui cntec str?vechi ar fi cultele orfice de origine
egiptean?, r?spndite la un moment dat n toat? lumea roman?, inclusiv n Dacia.
Vechimea textelor de Zori este sus?inut? ?i de modelul escatologic pe care l
propun, anterior Raiului ?i Iadului cre?tin: este vorba de motivul celor dou?
c?i, de-a dreapta ?i de-a stnga, ce duc spre lumea cealalt?, imaginat? simplu
fie ca un cmp cu flori, cu mese-ntinse ?i f?clii aprinse, fie ca un cmp cu
spini.

 

Bibliografie:

Brlea, Ov. (1966). Folclor ?i istorie. Revista de etnografie
?i folclor, Bucure?ti, XI,nr. 1.

Brlea, Ov. (1981). Folclorul
romnesc
. Bucure?ti: Minerva vol. I.

Becineaga, Ion (1875). Diorile, Datini poporale, Budapesta: Familia.

Bot, Nicolae (1968). Strig?tul zorilor n Banatul iugoslav,
LUM. XXII, nr.1-3.

Bot Nicolae (1974). Contribu?ii la studiul raportului dintre
cntecul ceremonial ?i bocet,

 

8 Num?r?toarea mare, dup? Radu Flora, nu se cnt? ci
se spune.

10 ibidem

Culmea fericirii

Combina?ia magic? 6-7-8, reprezentnd a ?asea zi, la ora 7.00 seara, n a opta lun? a anului, este considerat? de psihologi ca fiind reprezentarea perfect? a unei vie?i lipsite de stres.
ntr-un studiu realizat pe 10.000 de persoane, de grupul Nectar din Marea Britanie , 35% dintre participan?i consider? c? smb?t? este cea mai fericit? zi din s?pt?mn?, iar 20% spun c? august este cea mai frumoas? lun? a anului. Oamenii ncep s? se relaxeze ncepnd cu ora 19.00, smb?t?, iar 33% dintre responden?i au spus c? intervalul cuprins ntre orele 18.00 ?i 21.00 reprezint? cea mai fericit? parte din ziua respectiv?.
Coordonatorul studiului, prof. Geoff Beattie, de la Universitatea Manchester , crede c? ora 19.00 dintr-o zi de smb?t? din luna august “reprezint? momentul din via?? la care aspir? to?i oamenii: relaxare , vreme bun? ?i compania pl?cut? a prietenilor ?i a familiei”. De?i aceste caracteristici sunt valabile ?i pentru ziua de duminic?, spune profesorul, citat de express.co.uk., oamenii se gndesc la munca de la birou, de luni, ?i acest lucru le diminueaz? starea de bun? dispozi?ie.

Older Posts »

Weblog

Toate drepturile rezervate Weblog.ro

X