Feed on
Posts
Comments

Category Archive for 'Cele mai frumoase poezii'

http://www.trilulilu.ro/video-cultura/mihai-eminescu-floare-albastra

Se asternuse piatra pe proaspatul mormant
Si noaptea coborase, acoperind cetatea.
Se linistise neamul vanzarii.Pe pamant
Era o taina mare… minune-apropiata.

Au stat tacuti de paza cei doi ostasi strajeri
Ne-atinsi de maretia adancurilor firii,
Nepresimtind venirea minunii celei mari
Ce-avea sa schimbe fata si rostul omenirii.

Si iata miezul noptii, de stele-mpodobit:
Un tunet lung s’ aude, pamantu-n el vueste.
Adanci puteri il misca, izbindu-l. Sguduit
Mormantul se deschide: scriptura se implineste.

Lumini lucesc la gura mormantului deschis,
Intunecimea piere o clipa-n toata firea…
Hristos invie!… Paznici, sa fie voua vis,
Lumina va orbeste, v’a inlemnit uimirea!

Lumina~ din lumina cerescului cuprins
Luceste-acum pe chipu-i. Il’nalta biruinta.
Si, lepa~da^nd pa~ma^ntul, ii lasa foc nestins
Pe calea mantuirii: nadejdea si credinta.

Cu moartea Sa, pe cruce murind nevinovat,
Ne-a dat El noua pilda a marei jertfi de Sine,
Cu moartea Sa pe moarte calcand a inviat
Spre invierea vietii in faptele de bine.

Cantati cu bucurie acelui Ce-a scapat
Pe om si omenirea de moarte sufleteasca.
E Pastele! Vieata! Hristos a inviat!
Iubire intre oameni si pace sa domneasca.

Alexe Mateevici

Vestitorul

Am z?rit jocul ghioceilor
din inima ta.
Am sim?it nflorirea
ce le-ai d?ruit-o
cu buzele tremurnd a dragoste
dup? bulbul meu.
Haide!
A?eaz?-te n leag?nul meu de m?tase,
cu ochii umezi de roua iubirii
fiindc? a?tept
de sub clopo?elul dalb
s?-mi veste?ti prim?vara.
Cornelia Vju

Un lung tren ne pare via?a, ne trezim n el mergnd,
F?r? s? ne d?m noi seama unde ne-am suit ?i cnd.
Fericirile sunt halte, unde st?m cte-un minut;
Pn? cnd s? ne d?m seama, sun?, pleac?, a trecut….
Iar durerile sunt sta?ii lungi, de nu se mai sfr?esc,
?i n ciuda noastr? parc? tot mai multe se ivesc.
Arz?tori de nerabdare nainte tot privim,
s? ajungem mai degrab? la vreo ?int? ce-o dorim.

Ne trec zilele ?i anii, clipe scumpe ?i dureri,
noi tr?im hr?ni?i de visuri ?i-nseta?i dup? pl?ceri.
Mul?i copii voio?i se urc?, c?i n drum n-am ntlnit!…
Iar cte-un b?trn coboar? trist, ?i frnt, ?i istovit.

Vine odat? ns? vremea s? ne coborm ?i noi;
ce n-am da, atunci, o clip? s? ne-ntoarcem napoi?
Dar, pe cnd, privind n urm?, plngem timpul ce-a trecut,
sun?-n Gara Ve?niciei; am tr?it ?i n-am ?tiut!…

Traian Dorz

Isus e viu!

Miscat de forta vietii-n el aprinsa ,
Pamantul s-a cutremurat in zori
Iar garda din armata neinvinsa,
Cuprinsa e de spaima si fiori.

Sfarmand obezi si lanturi milenare,
Frandandu-I mortii bratele ei reci,
Biruitor in lupta cea mai mare,
Isus e viu si viu va fi in veci!

Si nu vor fi pe lume straji romane
Nici pietre ca sa-L tina in mormant ,
Caci biruind ostirile dusmane,
Isus e-n cer si-n inimi, nu-n pamant.

Triumfator, S-a ridicat din glie -
Isus Cel viu no poate sta ascuns;
Iar cand pe nori, cu slava o sa vie,
Il vor vedea si cei ce L-au strapuns.

Cantati-I imnuri, plini de bucurie,
Voi toti care-ati gemut incatusati;
Sfarsitu-s-a azi timpul de robie,
Isus e viu, iar voi eliberati!

Din crucea Lui curg valuri de iubire,
Ducand viata, pace-n unda lor …
Tresalta azi si canta omenire !
Isus e viu – tu ai Mantuitor!

Voi toti care zaceti fara putere
Si va tarati viata prin noroi -
Isus a biruit prin inviere ,
Isus traieste azi si pentru voi.

Si-n ziua glorioas-a revederii
Cand vom zbura spre Patria de sus,
Noi vom canta in corul Invierii,
Cantarea biruintei lui Isus!

Petru DUGULESCU

Imn al nvierii

Va cheama Domnul slavei la lumina,
Va cheama mucenicii-n vesnicii,
Fortificati biserica crestina
Cu pietre vii zidite-n temelii.

Sa creasca-n inimile voastre
Un om nascut din nou armonios,
Pe sufletele voastre sa se-mplante
Pecetea Domnului Iisus Hristos .

Un clopot tainic miezul noptii bate
Si Iisus coboara pe pamant ;
Din piepturile noastre-nsangerate
Rasuna Imnul Invierii sfant.

Veniti crestini , luati lumina
Cu sufletul smerit, purificat;
Veniti flamanzi , gustati din cina,
E nunta Fiului de Imparat.

Valeriu GAFENCU

Christos a inviat

Si-au tremurat stapanii lumii
La glasul blandului profet
Si-un dusman au vazut in fiul
Dulgherului din Nazareth !

El n-a venit sa razvrateasca
Nu vrea pieirea nimanui;
Descult, pe jos, colinda lumea
Si multi hulesc in urma lui.

Si multi cu pietre il alunga
Si rad de el ca de-un smintit:
Iisus zambste tuturora-
Atotputernic si smerit!

El orbilor le da lumina,
Si mutilor le da cuvant,
Pe cei infirmi ii intareste,
Pe morti ii scoala din mormant.

Si tuturor de o potriva.
Imparte darul lui ceresc-
Si celor care cred intr-insul,
Si celor ce-l batjocoresc.

Urasca-l cei fara de lege…
Cei pasa lui de ura lor?
El a venit s-aduca pacea
Si infratirea tuturor.

Din toata lumea asupritii
In jurul lui s-au gramadit
Si-n vijeliile de patimi
La glasul lui au amutit:

“Fiti blanzi cu cei ce va insulta ,
Iertati pe cei ce va lovesc,
Iubiti pe cei ce-n contra voastra
Cu vrajmasie se pornesc”…

Cat bine, cata fericire,
Si cata dragoste-ai adus!
Si oamenii drept rasplatire
Pe cruce-ntre talhari te-au pus.

Au ras si te-au scuipat in fata
Din spini cununa ti-au facut,
Si in desarta lor trufie
Stapani desupra-ti s-au crezut…

Aduceti piatra cea mai mare
Mormantul sa-i acoperiti
Chemati sutasii cei mai ageri,
Si straji de noapte randuiti…

S-au veselit necredinciosii
C-au pus luminii stavilar,
Dar ea s-a intarit in focul
Durerilor de la Calvar,

Si valurile-i neoprite
Peste pamant se impanzesc,
Ducand dreptate si iubire
Si pace-n neamul omenesc.

Voi toti, ce-ati plans in intuneric
Si nimeni nu v-a mangaiat,
Din lunga voastra-nghenunchere
Sculati… Christos a Inviat!

Alexandru VLAHUTA


Pe cine-l caut’acuma’n gradina
Cu vasele de mir umplute?
De lacrimi inima li-i plina…
Zoreste ziua noua. Ii racoare ,

Dar cerul se insenineaza
In ciripituri cantatoare.
De ce Il cauta aicea pe Hristos ?
De ce-a venit aicea ca sa-l planga?

Pe piatr’un inger luminos…
El sade -n haine albe, stralucite…
Vestind cereasca bucurie
Mironositelor scarbite:

“Hristos a inviat! Si nu va mai mahniti
Si nu-l mai plangeti ca pe un mort
Cautandu-l intre cei muriti!
A iadului putere-i biruita,

Zadarnica ii rautatea:
De-acuma lumea-i izbavita.
Intunecimea in lumina piere,
Marirea ei i s-a surpat

Si fug vrajmasii de durere.
Grabiti-va cu vesti de veselie
Si spuneti vestile-n Sion:
“Hristos e viu si’n veci invie!”

Dorm florile. Gradina moarta tace,
Iar primprejur-albastre umbre,
Nisip, zori aurii – si pace .

Alexe MATEEVICI

De-aicea, de pe patul de spital / Pe care m? g?sesc de vreme lung?,

Consider c? e-un gest profund moral / Cuvntul meu la voi s? mai ajung?.

M? monitorizeaz? paznici minimi / Din maxima profesorului grij?,

n jurul obositei mele inimi / S? nu m? mai ajung? nicio schij?.

Aud o ambulan?? revenind / Cu cine ?tie ce bolnav aicea,

Alarma mi se pare un colind / Cu care se trateaz? cicatricea.

Purta?i-v? de grij?, fra?ii mei / P?zi?i-v? ?i inima, ?i gndul,

De nu dori?i s? vin? anii grei / Spitalul de Urgen?? implorndu-l.

Eu v? salut de-a dreptul cordial / De-a dreptul cardiac, precum se ?tie,

Recunoscnd c? patul de spital / Nu-i o alarm?, ci o garan?ie.

V? v?d pe to?i mai buni ?i mai umani / Eu nsumi sunt mai omenos n toate,

D?-mi, Doamne, via??, nc? ni?te ani / ?i ??rii mele minima dreptate!”.

Adrian P?unescu
31 octombrie 2010 , Bucure?ti, Spitalul de Urgen??

MAESTRE SANTEM ALATURI DE TINE! DUMNEZEU SA AIBA GRIJA DE INIMA TA ,INIMA DE PATRIOT SI IUBITOR DE TARA!!!

Ora cea mare

Suntem in Univers ca-ntr-o clepsidra :
Curgem, frate!
Boiul subtire daca ne mai face fata.
Pana la glezne se cheama dimineata,
Pana la brau se cheama jumatate.
Pana la crestet e mai mult ca viata.
Alternativ o permanenta vecie ne-amurge,
Fiinta noastra nicicand sa dispara.
Noi, Omule, curgem
in
Ora
Cea
Mare !…

Anatol Codru ( 1 mai 1936 – 17 august 2010)

Older Posts »

Weblog

Toate drepturile rezervate Weblog.ro

X