Feed on
Posts
Comments

Elogiu LIMBII MATERNE

,,Patria mea este limba român?”. Astfel sun? o binecunoscut? expresie a genialului poet român Nichita St?nescu. ,,Aceasta înseamn? c? marele nostru poet a pus limba mai presus de ?ar? ?i de glie, considerând-o elementul fundamental al identit??ii noastre na?ionale, etnice ?i istorice, al perenit??ii noastre române?ti!“, a comentat cu un prilej renumitul nostru filozof, poet ?i excep?ional traduc?tor Ion Milo?, neobositul creator ?i animator cultural, originar din Banatul Sârbesc ?i care tr?ie?te în Suedia. La rândul s?u, scriitorul francez Henri Beyle Stendhal spunea c? „primul instrument al geniului unui popor este limba sa” iar aceast? afirmare vine s? confirme opiniile conform c?rora limba matern? reprezint? identitatea na?ional? ?i cultural? a individului, respectiv limba matern? este una dintre dimensiunile fundamentale ale fiin?ei umane.
Plecând de la aceast? premis?, conducerea Societ??ii de Limba Român? din Voivodina – Republica Serbia care de jum?tate de secol depune eforturi majore de a p?stra, prezerva ?i cultiva limba român? literar?, a organizat ?i anul acesta tradi?ionala manifestare prin care a adus omagiu limbii materne, limbii în care gândim, vis?m ?i vorbim.
Prestigioasa institu?ie româneasc? a organizat la Novi Sad, în ,,Atena Sârbeasc?“, festivitatea de marcare a zilei de 21 februarie – Ziua Interna?ional? a Limbii Materne, a limbii în care mama ne-a alintat ?i ne-a înv??at c? ,,a vorbi în limba în care gânde?ti este o s?rb?toare“.
Manifestarea a avut loc la Institutul pentru Cultur? al Voivodinei ?i a constituit un nou prilej de a se sublinia c? prin p?strarea ?i cultivarea limbii, de fapt, se contribuie la p?strarea demnit??ii identitare ?i a produsului spiritual avansat.
Cu aceast? ocazie Lucian Marina, pre?edintele Societ??ii de Limba Român? din Voivodina a rostit un discurs, ,,un elogiu limbii materne în care gândim, vis?m ?i comunic?m în via?a de fiecare zi în familie ?i cu consângenii din ?ara în care tr?im, precum ?i cu cona?ionalii din ?ara-Mam?, din Patria Limbii Materne.
Limba român? a fost limba matern? a p?rin?ilor ?i str?mo?ilor no?tri, respectiv este ?i va fi limba copiilor, nepo?ilor ?i str?nepo?ilor no?trii, atâta timp cât în pieptul nostru bate inim? de român, atâta timp cât vom p?stra cu sfin?enie tradi?iile ?i patrimoniul cultural, atâta timp cât vom p?stra identitatea na?ional? ?i vom ?ine mereu aprins? f?clia românismului“, a subliniat printre altele pre?edintele S.L.R. Tototodat?, a fost reliefat? însemn?tatea misiunii nobile a Societ??ii de Limba Român? din Voivodina în contextul p?str?rii nealterate a limbii materne, atat în contextul tendin?elor actuale de globalizare, cât ?i a procesului permanent de asimilare tacit?.
La reuniunea pe care, Societatea de Limba Român? din Voivodina a organizat-o, cu prilejul marc?rii m?re?ei s?rb?tori a limbii materne, în colaborare cu reprezentan?ii altor societ??i ?i asocia?ii similare care p?streaz? ?i cultiv? limbile comunit??ilor na?ionale din aceast? provincie multina?ional?, multiconfesional? ?i plurilingv?, a fost remarcat? ?i însemn?tatea multiculturalismului nu doar pe t?râm local ci ?i în ,,satul global“. respectiv nu numai din cauza re?elelor moderne de socializare ci mai de grab? din cauza proceselor geostrategice. Lucru acesta a fost reliefat în mod deosebit de Miroslav Keveždi, coordonatorul Departamentului pentru organiza?iile non-guvernamentale, care î?i desf??oar? activitatea în cadrul Institututului pentru Cultur? al Voivodinei.
,,Când se are în vedere importan?a ?i complexitatea influen?ei pe care o au limbile asupra identit??ii umane, a comunic?rii, integr?rii sociale, educa?iei ?i dezvolt?rii, se poate afirma aproape f?r? rezerve c? limbile sunt de interes strategic pentru popula?ia de pe planeta noastr? în special acum când este în curs un puternic proces de globalizare. Când se mic?oreaz? limbilor care se folosesc, când se mic?oreaz? drastic num?rul de vorbitori ai unei limbi sau dialect, incontestabil se ajunge ?i la o schimbare a bog??iei culturale în diversitate. Se produc mari schimb?ri ?i în domeniul p?str?rii tradi?iilor, a identit??ii na?ionale ?i culturale, a modului unic de gândire ?i comportare, dispar valorile care asigur? un viitor mai bun.
Aceste tendin?e ?i consecin?e au fost constate deja de mai mult timp de oamenii de ?tiin?? ?i speciali?tii în materie care au dat semnalul de alarm? de care a ?inut cont ?i UNESCO, organism specializat al Na?iunilor Unite care are în focarul aten?iei chiar diversitatea cultural? ?i dialogul intercultural, promovarea înv???mântului ?i a dezvolt?rii ?tiin?ifice a societ??ii care în 1999 a proclamat ziua de 21 februarie drept Ziua Interna?ional? a Limbii Materne“. Aceasta a subliniat Lucian Marina, pre?edintele Comitetului de coordonare a activit??ii societ??ilor de limb?, literatur? ?i cultur? a comunit??ilor na?ionale din Voivodina.
Totodat?, s-a reliefat c?, f?r? o ac?ionare pe târâm interna?ional ?i f?r? de promovarea ?i respectarea plurilingvismului ?i a protej?rii diversit??ii lingvistice, nu este posibil? înf?ptuirea ?elurilor amintite, deziderate pentru care militeaz? ?i Filiala Serbia a Forumului European pentru Istorie ?i Cultur?.
La festivitatea de marcare a Zilei Interna?ionale a Limbii Materne s-a sub?iniat ?i faptul c?, ast?zi pe planeta Terra tr?iesc circa ?ase miliarde ?i nou? sute milioane locuitori care, spre deosebire de anul 2008 când au comunicat în circa 7.000 de limbi, acum comunic? doar în 6.528 de limbi. Oamenii de ?tiin?? afirm? c? tot la dou? s?pt?mâini dispare o limb? iar, în momentul de fa??, circa 2.500 de limbi sunt în pericol s? se mic?oreze num?rul de vorbitori ai acestora sau deja sunt pe cale de dispari?ie.
La s?rb?toarea consacrat? limbii materne au fost aduse elogii ?i renumitului expert pentru esperanto, Boriša Mili?evi?, fostul director al Institutului pentru esperanto al Uniunii Esperanti?tilor din Serbia care, recent, a plecat în eternitate. Despre acest esperantist de talie mondial? care s-a angajat cu abnega?ie s? contribuie la protec?ia ?i revigorarea diversit??ii culturale prin promovarea limbilor ca form? de comunicare, interac?iune ?i în?elegere între popoare diferite a vorbit cu cuvinte alese scriitorul Vladimir Kirda Bolhorves, fostul pre?edinte al Asocia?iei esperanti?tilor din Novi Sad. Demn de men?ionat ?i faptul c?, Boriša Mili?evi? a fost un colaborator fidel ?i membru de onoare al Societ??ii de Limba Român? din Voivodina care a tradus în esperanto ?i din crea?iile poe?ilor români din Voivodina cum sunt: Mihai Avramescu, Slavco Alm?jan, Ion Milo?, Radu Flora, Florica ?tefan etc. astfel c?, reuniunea la care a fost adus elogiu limbii materne au fost citite poeziile unor creatori aminti?i a?a cum a fost scris? în original în limba român?, în limba sârb? ?i în esperanto.
Lucian MARINA

Leave a Reply

(insereaza codul din stanga)
Weblog

Toate drepturile rezervate Weblog.ro

X