Feed on
Posts
Comments

Articol publicat in: Sanatate


Timp de mii de ani, vinul a r?mas în con?tiin?a oamenilor ca cea mai delicioas? b?utur?, care a încântat locuitorii de pe toate meridianele P?mântului.

Sucul fermentat din struguri de bun? calitate este prelucrat dup? tehnologii mo?tenite din genera?ie în genera?ie, dar perfec?ionate necontenit.

Sec, dulce sau spumos, alb sau ro?u, roz sau negru, vinul se serve?te la mas?, acas? sau în restaurant, la ocazii speciale sau f?r? nici un eveniment deosebit. Uneori, intr? în preparatele alimentare pentru a da gust mânc?rurilor. Este suficient s?-l vezi într-un pahar perfect curat ca s? te tenteze s?-i probezi gustul. Oamenii din lumea larg? i-au apreciat calit??ile de peste 7000 de ani.

Chinezii, în timpul împ?ratului Yu, prin anul 2205 î.Hr., consumau vinul, atât pentru gustul deosebit, cât ?i pentru efectul calmant.

Virtu?ile vinului erau foarte bine apreciate înc? din Antichitate. Istoricul grec Tucidides considera c? locuitorii din bazinul mediteranean au încheiat perioada barbar? ?i au trecut la civiliza?ie, atunci când au început s? cultive m?slinul ?i vi?a de vie, consumând minunatele lor produse, uleiul ?i vinul.

Istoria vinului este strâns legat? de evolu?ia civiliza?iei. În ??rile mai dezvoltate s-au extins foarte mult culturile vi?ei de vie ?i s-au perfec?ionat tehnologiile de ob?inere a vinului. Cele mai mari ??ri produc?toare din lume sunt Fran?a (lider mondial), Italia, Spania, S.U.A., Argentina ?i Portugalia. România ocup? locul 10 pe plan mondial ?i locul 6 în Europa.

Principalele soiuri cultivate în România sunt: soiuri pentru vinuri albe: Feteasc? regal? ?i alb?, Riesling, Aligote, Traminer, Muscat Ottonel; soiuri pentru vinuri ro?ii: Merlot, B?beasc?, Cabernet Sauvignon, Pinot noir, Feteasc? neagr?.

Efectele nutritive ?i terapeutice ale vinului

Printr-o compozi?ie chimic? foarte ampl? (zaharuri, acizi organici, glicerol, compu?i fenolici, aminoacizi, vitamine – A, B1, B2, PP ?i s?ruri minerale), vinul asigur? un deosebit aport nutritiv ?i mineralizant pentru organismul uman. Acest con?inut depinde de soiul de struguri, tehnologia de prelucrare ?i gradul de învechire în butoaie speciale, cisterne sau vinoteci.

Efectele terapeutice ale vinului sunt necontestate. Înc? din vechime, numeroase scrieri au subliniat calit??ile vindec?toare ale vinului. Dac? Hipocrate din Antichitate recomanda vinul pentru tratarea unor debilit??i fiziologice, pneumonie, pl?gi deschise ?i mu?c?turi de ?arpe, marele savant Louis Pasteur considera vinul ca „cea mai s?n?toas? ?i igienic? b?utur?“.

În toate timpurile, vinul era recomandat, în primul rând, pentru propriet??ile antianemice, fortifiante, revigorante ?i energizante. Pentru aceste efecte intr? ?i ast?zi în numeroase re?ete cu vinuri tonice. De altfel, medicina popular? a recomandat vinul, în cantit??i rezonabile, ca fortifiant al b?trânilor, convalescen?ilor, lehuzelor ?i persoanelor anemice, bolnave ?i clorotice (palide). La copiii palizi este bine s? li se dea la mese câte un p?h?rel (30 ml) de vin ro?u, având ca efect cre?terea poftei de mâncare ?i îmbun?t??irea circula?iei sângelui.

La persoanele sl?bite, vinul stimuleaz? pofta de mâncare; dac? se bea în timpul meselor, are efect de stimulare a digestiei. B?trânii no?tri consumau un vin alb-sec dup? o mâncare cu pe?te, un vin ro?u dup? o friptur? de porc ?i un vin dulce dup? o pl?cint?, la desert.

Vinurile albe au efect diuretic.

Vinurile albe, u?or acri?oare, sunt diuretice pentru un rinichi s?n?tos ?i cu rol în stimularea digestiei. Prin con?inutul lor în metionin?, evacueaz? toxinele din ficat.

Vinurile ro?ii, bogate în taninuri, sunt astringente ?i au un efect u?or constipant. Acestea ajut? la absorb?ia vitaminei B12, cu rol în formarea sângelui. În vremea romanilor se considera c? vinul ro?u evit? albirea timpurie a p?rului ?i d? mai mult? vigoare organismului, chiar la vârste înaintate. Este consumat cu mult? pl?cere, fiind mai bine tolerat de stomac ?i ficat. Atât în vinul alb, cât ?i în cel ro?u, se preg?tesc multe macerate terapeutice pentru diferite maladii.

La nivelul aparatului digestiv, un vin bun favorizeaz? digestia ?i men?ine starea de confort digestiv, f?r? dureri ?i f?r? balon?ri. Dup? o hran? copioas?, cu carne ?i mult? gr?sime, un pahar de vin ajut? la evacuarea reziduurilor nefolositoare din intestin. În plus, reduce riscul apari?iei ulcerului gastric sau duodenal, prin combaterea bacteriilor din segmentul piloric, cum este cazul bacteriei Helicobacter pylori , precum ?i a altor germeni d?un?tori, cum ar fi Salmonella. Nu este de mic? importan?? efectul vinului ca medicament, în combaterea intoxica?iilor cu metanol ?i etilenglicol.

Un consum ponderat de vin previne bolile inimii. Cele mai clare efecte pozitive ale vinului sunt legate de afec?iunile inimii ?i ale sistemului circulator.

Vinul ro?u ajut? la men?inerea s?n?t??ii vaselor de sânge, cu activarea circula?iei periferice, chiar în cazul persoanelor în vârst? de peste 70 de ani. Se reduce, de asemenea, inflamarea vaselor sanguine la fum?torii cronici.

În general, este redus riscul afec?iunilor aterosclerotice la nivelul arterelor cerebrale ?i la nivelul picioarelor. În mod semnificativ, scade riscul atacurilor de cord ?i a congestiei cerebrale. S-a constatat c? un pahar de vin ro?u, consumat dup? masa de prânz, prezint? un mare poten?ial terapeutic de evitare a apari?iei celui de-al doilea atac de cord.

Un test f?cut timp de 16 ani pe un e?antion de 13.000 de persoane a demonstrat faptul c? atacul de cord scade cu 32% la persoanele care au consumat zilnic 1-2 pahare cu vin ro?u. Acest efect benefic se explic? prin ac?iunile vasodilatatoare, men?inerea permeabilit??ii peretelui arterelor ?i a venelor, reducerea aterosclerozei coronariene ?i a colesterolului „r?u“ din sânge.

Acela?i test a ar?tat c? în cazul unui consum zilnic de peste dou? pahare de vin, atât alb, cât ?i ro?u, cre?te riscul apari?iei atacurilor de cord ?i a cirozei hepatice.

Abuzul de vin d?uneaz?
Vinul ridic? tensiunea sanguin? la hipotensivi, dar nu este indicat la hipertensivi decât îndoit cu ap?. Ac?iunea d?un?toare a abuzului de vin a fost descris? foarte plastic de marele scriitor Petrarca: „Vinul este nev?t?m?tor, dac? se respect? doza ?i dac? se bea cu modera?ie ?i cump?tare. Primul pahar de vin taie setea, al doilea d? bun? dispozi?ie, al treilea d? pl?cere, al patrulea ?ine în spate be?ia, al cincilea mânia, al ?aselea cearta, al ?aptelea furia, al optulea somnul, iar al nou?lea boala sigur?“.

La nivelul aparatului respirator, vinul ro?u, printr-un component important numit resveratrol , ajut? la reducerea inflama?iilor ?i a riscurilor de boli cronice ale pl?mânilor, respectiv pneumonie, pleurezie, guturai ?i grip?.

Vinul fiert cu pu?in? coaj? de l?mâie, cu scor?i?oar? sau cui?oare, constituie un remediu minunat, care produce suda?ie în pneumonie ?i gr?be?te vindecarea în r?celi, febr?, oboseal? general? ?i unele afec?iuni epuizante.

La nivelul creierului, consumul moderat de vin de calitate ajut? la prevenirea afec?iunilor degenerative, precum maladia Alzheimer ?i reduce semnificativ apari?ia unui accident cerebro-vascular.

Un pahar de vin sec, recomandat chiar ?i diabeticilor.

Pentru bolnavii de diabet, un consum moderat de vin sec ?i demi-sec ajut? la asimilarea general? ?i reduce cantitatea de aceton? ?i zaharuri eliminate în urin?, caz constatat la persoanele cu glicemie ridicat?. În vechea Rom?, cu 1600 de ani înainte de a fi descoperit? insulina, era un celebru medic, numit Araeteus, care recomanda vinul sec pentru tratamentul diabeticilor.

Polifenolii din vin, mai ales din cel ro?u, s-au dovedit de mare eficien?? în extirparea celulelor canceroase din sân.

Atât în form? natural?, cât ?i diluat, în propor?ie de 1:10, vinul are efecte bactericide, fiind unul dintre cele mai vechi antibiotice naturale, mai ales atunci când se amestec? cu miere de albine ?i se aplic? pe diferite ulcera?ii ?i pl?gi externe, având ac?iune cicatrizant?.

Alte virtu?i terapeutice ale vinului sunt: ac?iune antiviral? la virusul poliomielitei, a virusului hepatic, a unor heterovirusuri ?i în sc?derea colesterolului sanguin.

În perioadele trecute, cu frecvente epidemii de boli infec?ioase (holera, dizenteria, tifosul), se spunea c? persoana care bea vin se îmboln?ve?te mai pu?in, întrucât vinul previne infec?iile intestinale. Înc? din Antichitate, Iulius Cezar cerea solda?ilor romani s?-?i bea ra?ia de vin pentru a evita multe boli legate de infec?iile interne. Mai târziu, în secolul al XVII-lea, marinarii francezi primeau zilnic o por?ie de 3 litri de vin, cu efect profilactic fa?? de îmboln?virile digestive. Nu întâmpl?tor, rezervele de vin de pe flota spaniol? dep??eau cu mult rezervele de ap? dulce pentru marinari.

Este adev?rat c? marinarii nu prea se îmboln?veau, dar, dup? un consum prea ridicat de vin, deveneau agresivi ?i aruncau peste bord pe c?pitanul navei.

Un alt eveniment legat de consumul de vin este consemnat în timpul celui de-al Doilea R?zboi Mondial, când solda?ii italieni primeau zilnic ra?ia de vin ro?u ?i nu aveau probleme cu epidemiile de dizenterie sau tifos, ceea ce îi deosebeau de solda?ii germani, mai boln?vicio?i, f?r? ra?ia asigurat? de vin.

Vinul stimuleaz? sistemul nervos central

Vinul este un veritabil stimulent atât pentru trup, cât ?i pentru suflet. Prin arom?, miros, gust ?i culoare, vinul predispune favorabil spiritul, stimuleaz? sim?urile, având efect, în primul rând, asupra sistemului nervos central, respectiv asupra creierului.

Din toate timpurile, vinul a fost considerat ca o b?utur? mistic?, f?când leg?tura dintre om ?i puterile supranaturale. La majoritatea religiilor, a fost ?i este folosit în practicile rituale, fiind adus ca ofrand? zeilor.

La cre?tini, hrana vie?ii spirituale se practic? prin Împ?rt??ania cu pâine ?i vin care simbolizeaz? Trupul ?i Sângele Domnului.

Este bine de men?ionat c?, sub efectul euforic al vinului, mari personalit??i ale vie?ii culturale ?i ?tiin?ifice de pe tot Globul au creat pagini nemuritoare în poezie, proz? ?i tehnic?, schi?ând o lume nou? în beletristic?, art? ?i ?tiin??.

Consumat cu în?elepciune, poate fi un sprijin de n?dejde, atât în st?ri de necaz, cât ?i la bucurii. S-a demonstrat c? este un component necesar în alimenta?ie ?i, în acela?i timp, un veritabil medicament natural, deosebit de benefic pentru s?n?tatea omului cump?tat. Dar aten?ie! Consumat în cantit??i exagerate, poate duce la accidente fatale, la degradarea grav? a personalit??ii în fa?a semenilor ?i la distrugerea treptat? a s?n?t??ii.

Leave a Reply

(insereaza codul din stanga)
Weblog

Toate drepturile rezervate Weblog.ro

X