Feed on
Posts
Comments

Articol publicat in: Cultura, Educatie


La 15 ianuarie 1850 se n??tea la Boto?ani cel care avea s? se īnal?e īn str?lucirea universal?, luceaf?rul, geniul poetic na?ional, pe care īl cinstim, cu emo?ie, ca pe cel mai iubit poet al neamului nostru, Mihai Eminescu. Īn vasta oper? l?sat? neamului romānesc, Mihai Eminescu a īntrupat, ca nimeni altul, valorile noastre morale, estetice ?i spirituale. Pentru viitorul poet, Ipote?ti constituite cea dintīi imagine a lumii, cu dealurile lui molcome, cu codrul ?i lacul din apropiere, spre care ie?irile copiilor echivalau cu adev?rate expedi?ii. Ipote?ti īi d?ruise lui, poetului, ?i prima dragoste, pentru Casandra, fiica lui Gheorghe a Lupului, moart? la 20 ghenar 1864, la frageda vīrst? de 19 ani.

Administratorul de mo?ie, Gheorghe Eminovici, visa pentru b?ie?ii lui cariere lucrative ?i practice. Pe to?i īi trimite s? īnve?e la ?coli īnalte: ?erban, Medicina, la Viena ?i Erlangen; Nicolae, Dreptul, la Sibiu; Ilie, Medicina, la ?coala lui Davilla, din Bucure?ti; Matei, Politehnica din Praga. Numai for?at de īmprejur?ri accept? ca Mihai s? studieze la Viena filozofia. ?colirea b?ie?ilor supunea bugetul familiei la grele īncerc?ri ?i la mari datorii.
Mihai Eminescu este cel mai mare poet romān ?i unul dintre cei mai de seam? lirici ai literaturii universale. A īnv??at la Cern?u?i, Viena, Berlin, dup? care s-a īntors īn ?ar?. A dus o existen?? plin? de priva?iuni, ca sufleur ?i copist de roluri, bibliotecar, revizor ?colar, ziarist la “Curierul de Ia?i”, īn 1876-1877, ?i la “Timpul”, īntre 1877 ?i 1883. A debutat īn ianuarie 1866, cu o elegie scris? la moartea lui Aaron Pumnul, profesorul s?u de limba romān? de la Cern?u?i. Īn acela?i an, trimite versuri patriotice ?i de dragoste la revista “Familia” a lui Iosif Vulcan, care i le public?, īn num?rul din februarie – martie 1866, schimbīndu-i ?i numele, din Eminovici, īn Eminescu. Īn perioada studiilor vieneze, īncepe colaborarea cu revista ie?ean? “Convorbiri literare”, cu poeziile “Venere ?i Madon?” ?i “Epigonii”, care īl consacr? drept un talent original, deosebit de sensibil ?i de profund.
Timp de 13 ani, Eminescu a fost prezent īn pres?, literatur?, politic? cu poeme, articole sau scrieri epice. Din 1883, īmboln?vindu-se grav, n-a mai publicat decīt sporadic.
Īn 1883, i-a ap?rut unicul volum de versuri tip?rit īn timpul vie?ii ?i intitulat “Poezii”. El nu reunea, īns?, decīt o mic? parte din versurile poetului. Īn caietele – manuscrise, Eminescu p?stra numeroase poeme asupra c?rora inten?iona s? mai lucreze, īn vederea des?vīr?irii lor. Crea?ia lui este profund na?ional?, prin izvoare folclorice ?i prin leg?tura strīns? cu istoria Neamului Romānesc. Eminescu a tr?it ?i s-a format īntr-o epoc? de adīnci fr?mīnt?ri sociale ?i politice. Era un revolu?ionar īnsufle?it de idealurile patriotice pentru care militaser? revolu?ionarii pa?opti?ti ca Nicolae B?lcescu, Avram Iancu , Alexandru Ioan Cuza , Vasile Alecsandri, Gheorghe Magheru etc. Eminescu apreciaz?, īn mod deosebit, lupta Poporului Romān sub conducerea marilor demnitari Mircea cel B?trīn, ?tefan cel Mare, Mihai Viteazul ?i Alexandru Ioan Cuza. El a īnchinat poeme īn cinstea acestor mari eroi ai Neamului Romānesc. “Scrisoarea III” evoc? domnia lui Mircea cel B?trīn (“Tu e?ti Mircea?/ Da-mp?rate!/ Am venit s? mi te-nchini/ De nu, schimb a ta coroan? īntr-o ramur? de spini/ -Orice gīnd ai, īmp?rate, ?i oricum vei fi sosit/ Cīt sīntem īnc? pe pace eu ī?i zic: Bine-ai venit”). ?tefan cel Mare este invocat īn “Doina” (“De la Nistru pīn-la Tisa/ Tot romānul plīnsu-mi-s-a/ C? nu mai poate str?bate,/ De atīta str?in?tate,/ Din Hotin ?i pīn-la Mare/ Vin muscalii de-a C?lare/ De la Mare la Hotin/ Adesea calea ne-o a?in”).
Īnsetat de fericire, puritate, frumuse?e ?i omenesc, Eminescu a realizat o adev?rat? monografie liric? a dragostei ?i peisajului romānesc. Elogiul fericirii īmplinite prin iubire ?i al femeii ideale neīntinate sulete?te, prosl?virea naturii ca imperiu feeric al libert??ii, menit? s?-i ocroteasc? pe īndr?gosti?i, sīnt tr?s?turi dominante ale liricii sale. Poetul simte o permanent? chemare a codrului, a apelor, a decorului str?juit de lumina ame?itoare a lunii ?i de blīnda adiere a vīntului, stabilind īntre om ?i natur? o comunicare tainic? ?i inalterabil?, similar? aceleia existent? īn folclor, precum sīnt “Floare albastr?”, “Lacul”, “Fream?t de codru”. “Povestea teiului”, “Dorin?a”, “Sara pe deal”. Īn crea?ia poetic? eminescian?, un loc aparte īl ocup? poemul filozofic “Luceaf?rul”, capodoper? a poeziei noastre, ap?rut īn 1883, īn “Almanahul Societ??ii Academice Romānia Jun?” din Viena (“A fost odat? ca-n pove?ti/ A fost ca niciodat?/ Din rude mari īmp?r?te?ti/ O prea frumoas? fat?”).
Eminescu este un poet de care nu te po?i desp?r?i. El face parte din aerul ?i lumina acestui spa?iu īn care ne na?tem ?i adormim, ?i e posibil ca muzica gīndului s?u s? p?trund? īn noi ?i s? ia parte la formarea noastr? o dat? cu celelalte elemente primordiale, īncīt aproape c? nu ne d?m seama cīnd auzim fo?netul codrului s?u nelini?tea m?rii. Poezia lui Eminescu este un univers care ne cheam? ?i ne uime?te mereu cu frumuse?i pe care le redescoperim mai tulbur?toare.
Legenda omului īncepe s? dispar?. S-au dus to?i cei care l-au cunoscut. A r?mas, īns?, legenda poetului, nepieritoare, cīt va exista acest Neam Romānesc, aceast? limb? a noastr? romāneasc?, pe care el,M?ria-sa, a īnnobilat-o. Opera lui Mihai Eminescu s-a a?ezat definitiv ?i de neclintit īn lume. Mihai Eminescu a fost un romantic al veacului al XIX-lea, cunoscīnd, īns?, poezia tuturor veacurilor ?i a tuturor neamurilor. Eminescu s-a contopit cu acest popor ?i cu acest p?mīnt. El r?scole?te continuu sufletul acestui Neam Romānesc, īl īncīnt? ?i īl īnfrumuse?eaz?. De atunci, genera?ie dup? genera?ie pl?tim, con?tien?i ?i cu pasiune, tribut generos cīntecului eminescian. De atunci, spiritualitatea romāneasc? umbl? prin lume ?i d? tuturor m?rturie c? ?i la gurile Dun?rii, ?i īn arcul Carpa?ilor se nasc oameni mari, precum Mihai Eminescu, care constituie simbolul nostru na?ional.

Prof. GHEORGHE TURCEA

http://ziarultricolorul.ro/?cmd=displaystory&story_id=3076&format=html

Leave a Reply

(insereaza codul din stanga)
Weblog

Toate drepturile rezervate Weblog.ro

X