niculinamoisescu

A cazut la datorie

Actorul Emil Hossu , in varsta de 70 de ani, a murit miercuri in urma unui stop cardio-respirator . Acesta se afla la Teatrul Notarra, inaintea unui spectacol.
Dumnezeu sa-l odihneasca!

Lui Albinel de ziua lui

Reîntors de Octavian GOGA

Stăpâne codru, crai bătrân:
Mai ţii-le tu minte , oare?…
La umbra unui fir de nalbă
Plângea o floare de cicoare ,
Şi-un firicel de izmă-creaţă
Se săruta atunci cu Oltul…
Atunci m-am dus în lume eu,
Feciorul lui Iosif preotul!

Părinte-al meu din vremi de mult,
Era şi-o casă la răscruci…
Era a noastră… Nu ştiu, tu
Aminte dacă-ţi mai aduci?…
Că matca Oltului bătea
La colţul casei într-un soc,
Şi-n Olt se oglindeau, din geam,
Trei rădăcini de busuioc…

Când mi-am luat într-un amurg
De frunza ta bunul rămas,
Era şi tata… Ştii-l tu?…
Şi mama sta sfârşită-n glas…
Şi hâtrul dascălu Ilie,
Cel înţelept, glumeţ şi şchiop,
La vatră răzimat spunea
O pilduire din Isop…

Bătrâne codru! Eu m-am dus,
Răpus de-un gând nebun, pesemne,
Uitat-am pilda lui Isop,
Vârtejului să nu mă-ndemne…
Dar ostenit odat’ privind
La zarea cerului albastră,
Am plâns, şi gândul m-a bătut
Să mă întorc la casa noastră!…

…Şi m-am întors, stăpâne-al meu!…
Dar casa noastră nu mai este…
Azi, rogu-te, să-mi spui din frunză
Îndurerata ei poveste!
Că dascălu Ilie-i mort…
Cum s-a schimbat de-atuncea satul…
Şi Oltului i-a mutat matca
Poruncă de la împăratul…

Cinstite crai! A fost demult.
Că s-a schimbat atât de-atunci:
Seninul razelor de soare
Şi faţa florilor din lunci…
Şi-n valul vremilor s-a dus
A vieţii mele dimineaţă,
Cum s-o fi dus demult pe Olt
Cel firicel de izmă-creaţă…

Zadarnic cat stolul de visuri
Ce printre paltini se pierdură
Şi dorurile mele scrise
Pe faţa foilor de mură…
Şi toate râsetele mele
Din alunişul din zăvoi,
Şi plânsul meu de-odinioară…
Ne-aveam atât de bine noi…

Azi, lasă-ţi freamătul să-mi pară
Un mulcom zvon de patrafire,
Ce blând asupra mea-şi pogoară
Duioasa lor hirotonire…
Şi spune-i vântului să tacă
Când va porni de-aici la plai:
Că răposatul n-a fost vrednic
De poala ta, bătrâne crai!

15 ianuarie plin de veneraţie

Azi, 15 ianuarie 2012, se împlinesc 162 de ani de la naşterea poetului Mihai Eminescu.
Fiecare dintre noi poartă în sertarul inimii un vers din creaţia marelui poet, fiecare la un moment dat al vieţii a invocat muzele eminesciene să-l inspire. Iar în ziua aniversării lui, cu atât mai mult! Despre gloria operei sale s-au scris mii de rânduri,
s-au consumat tone de hârtie, dar… câte şoapte au curs doar în inimile cititorilor, aproape că nu pot fi măsurate. În orice colţ al lumii au pătruns scrierile sale, iar ceea ce este cel mai minunat pentru noi, este faptul că Eminescu este ROMÂN! Este una din valorile poporului nostru, prin care ne-am înscris în eternitate. Este unul din marii oameni ai culturii româneşti prin care ne-am punctat istoria de-a lungul vremurilor.
Şi într-un gest de o solemnitate aparte, cu braţele întinse către cer îi spun:
-La mulţi ani, poete!
Cu siguranţă, nu doar buzele mele au rostit aceste cuvinte, ci toate inimile românilor de pretutideni. Astfel, pot să spun că am fost onorată de invitaţia pe care mi-au făcut-o reprezentanţii PRM Brăila, prin domnul preşedinte George Moisescu, aceea de a fi în mijlocul lor ca să-l redescoperim împreună, încă o dată, pe Eminescu, prin versurile sale.
Şi iată că, la orele 10.00, la sediul PRM, din strada Goleşti, spaţiul părea neîncăpător pentru toţi cei adunaţi să deşire din suflet versuri de dragoste, ori de glorie, ca să sărbătorească cât mai potrivit un astfel de moment.
Amfitrion al întâlnirii a fost doamna Niculina Moisescu, al cărei farmec a creat o atmosferă demnă de un asemenea eveniment. Nu mă îndoiesc că toţi cei prezenţi au simţit cum muza eminesciană a coborât din înalturi şi a picurat acea vrajă a poeziei pe creştetele tuturor. S-au citit, recitit şi cântat versuri eminesciene.
O surpriză plăcută am avut atunci când printre invitaţi am regăsit un grup vocal Flori de primăvară, condus de talentatul profesor Ionel Ene, grup ce funcţionează în prezent sub umbrela Societăţii Lira. Dincolo de emoţiile momentului, membrii grupului au încântat audienţa cu un moment artistic deosebit, răsplătit cu aplauze, meritate din plin.
Slovele eminesciene aproape că ne vindecau cu puterea lor- ca de fiecare dată- şi curgeau din poeme ca-ntr-o candelă plină de lumină şi căldură, recitate cu emoţie de către cei prezenţi.
Mai trebuie să amintesc că la acest eveniment cultural , organizat de Filiala PRM brăileană, s-a dat ocazia şi poeţilor invitaţi, printre care şi eu, desigur, să citească din propriile creaţii, pe lângă faptul că au citit şi poeme din creaţia eminesciană.
Cu versuri pline de simţire artistică ne-a încântat poeta brăileană Lucia Pătraşcu, dar şi epigramistul Vasile Neagu care a dat citire câtorva epigrame ce oglindeau cumva realitatea zilelor pe care le traversăm. Asta… ca să ne reamintim cum e să zâmbim şi la propriu, fiindcă frumuseţea versului eminescian a aşezat cu siguranţă surâsul în inimile tutoror celor iubitori de artă, de arta scrisului, desigur.
Aproape fiecare din cei prezenţi, pătrunşi de muza scrisului, au avut ceva de subliniat, au despletit acea taină pitită cumva în suflet, dar care, sub impulsul momentului au avut curajul să o rostească cu voce tare.
Chiar dacă a fost zi de ianuarie, parfumul florilor de tei s-a simţit intens la această întâlnire, iar versurile poeziei Pe lângă plopii fără soţ curgeau fără oprire din glasurile celor prezenţi şi se înălţau către poet, era un fel de Mulţi ani trăiască! pe care îl cântăm la fiecare aniversare.
Da! Mulţi ani vei trăi în sufletele a sute de generaţii de români, Mihai Eminescu! Întâlnirea s-a încheiat cu popasul la statuia poetului, situată în Parcul Grădina Mare, aflat în centrul oraşului Brăila, unde membrii organizaţiei PRM-iste au depus flori, gânduri de iubire şi recunoştinţă pentru moştenirea lăsată nouă de către poet.

Cornelia Vîju

Ultima dorinta

Obama isi cheama toti americanii la Casa Alba .

- Americani, cine este mama voastra ?
- SUA! – striga poporu’.
- Si cine-i tatal vostru ?
- Obama! – striga poporu’.
- Care este visul vostru ?
- Sa fim milionari ! – striga poporu’.
A doua zi, Obama da un decret si ii face pe toti milionari.

Hu Jintao isi cheama toti chinezii la Beinjing.

- Dragi tovarasi chinezi, cine este mama voastra ?
- China! – striga poporu’.
- Si cine-i tatal vostru ?
- Hu Jintao! – striga poporu’.
- Care este visul vostru ?
- Sa fim comunisti ! – striga poporu’.
A doua zi, Hu Jintao da un decret si ii face pe toti comunisti.

Base isi chema romanii la Casa Poporului .

- Romani, cine este mama voastra?
- Udrea! – striga poporu’.
- Si cine-i tatal vostru ?
- BASE! – striga poporu’.
- Care este visul vostru ?
- SA FIM ORFANI! – striga poporu’.

INVITATIE

Numărul de dosar: 9 / 2012
Novi Sad , 11 ianuarie 2012

INVITAŢIE

Prin prezenta avem deosebită onoare şi plăcere să vă invităm la manifestarea culturală pe care Societatea de Limba Română din Voivodina o va organiza duminică, 15 ianuarie 2012 la Torac de Ziua Culturii Naţionale în colaborare cu Ambasada României la Belgrad şi cu instituţiile româneşti din Torac.

La tradiţionala manifestare ,,EMINESCU ÎN DURATĂ ETERNĂ” care va avea loc duminică, 15 ianuarie 2012, cu începere la ora 16.00 la Căminul pompierilor din Torac, comuna Jitişte, sunt invitaţi scriitori români consacraţi şi scriitori sârbi care respectă opera eminesciană, literatura şi cultura românească.

La reuşita bogatului program cultural sunt invitaţi să îşi dea concursul şi tinerele condeie, respectiv recitatori de la Şcoala generală ,,George Coşbuc” din Torac, membrii Societăţii Cultural-Artistice ,,Vichentie Petrovici-Bocăluţ” din Torac, membrii Orchestrei de muzică populară românească ,,Lira” şi ai Grupului vocal bărbătesc ,,Crişana ”, precum şi membrii Corului bărbătesc al Bisericii Ortodoxe Române din Toracul Mare.

Prin această reuniune se marchează ziua de naştere a Poetului Naţional Mihai Eminescu şi se continuă tradiţia organizării acestei manifestării instituită la Torac de regretatul poet Olimpiu Baloş, profesor de limba română la şcoala din sat care mai mult de un deceniu şi jumătate în calitate de preşedinte al Filialei S.L.R. din Torac şi ,,pedagog de şcoală veche” a ţinut mereu aprinsă făclia românismului.

Sponzorii manifestării sunt familiile Drăgoi, Subu şi Baloş, iar reuniunea are loc şi prin bunăvoinţa membrilor Societăţii pompierilor benevoli din Torac.

Cu aleasă preţuire.

Felicia MARINA MUNTEANU, m.p. Lucian MARINA, preşedintele preşedinta Cenaclului Literar Societăţii de Limba Română
,,R A D U F L O R A” al S.L.R. din Voivodina -Republica Serbia

Adresa: Lucian MARINA, preşedintele S.L.R.. 21.000 Novi Sad, Bul. Slobodana Jovanovića 50
Tel. + 381 21 639 44 12, celular: +381 63 56 83 93, E-mail: lucianmarina@yahoo.com

Aforisme

Răzbunarea e dulce şi nu are calorii .

ADN-ul poate prezice durata de viaţă a unui individ încă din tinereţe

Un nou studiu indică faptul că ADN -ul unui individ poate prezice cât va trăi încă de la începutul vie ţii.

Cercetătorii care au studiat cinteze australiene zebrate au descoperit că cel mai bun indicator al longevităţii indivizilor o reprezenta analiza telomerului, o parte a ADN-ului, atunci când păsările aveau vârsta de 25 de zile.

Telomerii se găsesc la capetele cromozomilor, care conţin codul genetic al unui individ. Aceste structuri protejează extremităţile cromozomilor, iar metoda de protejare a ADN-ului este aceeaşi în rândul majorităţii animalelor şi a plantelor , inclusiv în rândul oamenilor. Atunci când cromozomii nu mai sunt protejaţi de telomeri, celulele ajung să funcţioneze defectuos.

Acum, pentru prima dată, cercetătorii au măsurat lungimea telomerilor aceloraşi indivizi de-a lungul întregii vieţi.

Oamenii de ştiinţă de la Universitatea Glasgow au studiat 99 de cinteze australiene zebrate cu o durată de viaţă cuprinsă între 210 zile şi 9 ani . Aceştia au prelevat probe de sânge periodic pentru a măsura lungimea telomerilor. Cercetătorii au descoperit că lungimea telomerilor la vârsta de 25 de zile constituie cel mai bun prezicător al duratei de viaţă.

Se ştie că lungimea telomerilor este influenţată parţial de moştenirea genetică. Totodată, aceasta variază ca urmare a factorilor de mediu, precum expunerea la stres.

Profesorul Pat Monaghan, conducătorul echipei care a efectuat acest studiu, a comentat rezultatele: “Studiul nostru arată importanţa imensă pe care o au procesele ce au loc la începutul vieţii. Trebuie să aflăm mai multe despre influenţa pe care împrejurările înregistrate la începutul vieţii unui individ o au asupra ritmului în care telomerii se degradează. Totodată, trebuie să identificăm importanţa relativă a factorilor moşteniţi şi a celor de mediu”.

Studiul a fost publicat în prestigiosul jurnal ştiinţific Proceedings of the National Academy of Sciences USA.

Sursa: PA

De SFANTUL ION

Va urez La multi ani, pentru ca purtati acest nume si fie ca Sfantul Ion pe care il reprezintati, sa-si coboare ochii asupra voastra si sa va daruiasca fericirea dorita si linistea interioara .

UN BANC… NEVINOVAT

În sala de judecată:

“- Ăla nu se numeste vector, se numeste lector.
– Esti prost, Lector a fost un erou grec din antichitate.
– Ala a fost Hector si era troian .
– Hector e unitate de măsura a suprafatei, blegule.
– Ala e hectar draga mea.
– Ma uimesti cu incultura ta. Hectar e o băutura a zeilor.
– Ala se numeste nectar, spun eu, oftând din adâncul sufletului.
– Habar nu ai, eu stiu sigur ca era si o melodie pe tema asta pe care o cântau doua prietene în duo.
– Nu se spune duo se spune duet.
– Ma scoti din sărite, cum dracu de esti asa de încuiat? Duet e când doi bărbati se bat cu sabiile!
– Ala se numeste duel .
– Pe dracu, duel e gaura aia neagra din munte de unde apare trenul.”
– Domnule judecător, aveam ” tunel “pe limba, dar am simtit ca mi se face negru în fata ochilor si nu m-am mai putut stăpâni si am aruncat-o pe geam.
Liniste în sala… judecătorul ia ciocănelul de pe masa , loveste cu el puternic si spune:
- Esti liber, a fost un caz clar de legitima apărare. Eu o aruncam deja de la Hector…

Ceaiul verde in beneficiul sanatatii tale

Conform medicinei chineze antice, ceaiul verde este eficient in tratarea durerilor de cap, a celor musculare si a indigestiilor. In plus, ceaiul verde este recunoscut pentru puterea sa detoxifianta si energizanta, dar si pentru faptul ca poate ajuta la eliminearea kilogramlor in plus, poate prelungi viata si micsora riscul de cancer.
Alte beneficii ale ceaiului verde:

• contine antioxidanti, minerale, polifenoli;

• ajuta la tratarea urticariilor;

• elimina riscul de aparitie a cariilor;

• are proprietati antibacteriene;

• trateaza arsurile solare;

• reduce nivelul colesterolului;

• Imbunatateste functiile sistemului imunitar.

Iata cum poti folosi ceaiul verde il folosul sanatatii tale:

Bea ceai verde in mod regulat

Ceaiul verde are o multime de beneficii asupra corpului tau, iar cel putin o cana consumata zilnic, isi va arata imediat aceste beneficii. Cel mai bine sa il bei neindulcit, sau doar cu putina miere sau fructoza adaugata pentru a evita problemele de sanatate provocate de zahar.

Dinti mai sanatosi

Ceaiul verde este o arma puternica impotriva cariilor dentare. Pe langa consumul regulat, poti face gargara cu ceai verde in fiecare dimineata, dupa fiecare periaj. Astfel, ceaiul verde va elimina o parte din bacterii (are proprietati antibacteriene) si iti va proteja dintii de carii. Desigur, in acest sens este recomandat sa ai si o alimentatie potrivita si o igiena dentara rigoruasa.

In plus, pentru a impusca doi iepuri dintr-o lovitura si pentru a avea si o respiratie proaspata, poti lua la tine (la birou, de exemplu) o sticluta cu ceai verde in care ai adaugat 2 – 3 picaturi de ulei esential de menta sau eucalipt. Clateste-ti gura, dupa fiecare masa cu acest amestec si vei vedea cum vei avea o senzatie instanta de racorire.

Piele mai frumoasa

Pentru ca ceaiul verde are o multime de beneficii pentru piele decat multe lotiuni speciale gasite in comert, il poti utiliza cu succes pentru ingrijirea pielii tale. Din acest motiv, exista o serie de creme si produse de infrumusetare bazate pe ceai verde.

Pe langa consumul regulat de ceai verde care ajuta la curatarea tenului prin detoxifiere (elimina acneea, cosurile si petele), ceaiul poate fi utilizat si ca produs de curatare. Inmoaie o discheta de bumbac in putin ceai verde si maseaza-ti tenul dupa fiecare demachiere, fara ca la final sa clatesti.

De asemenea, baile de abur vor avea efecte mai puternice si mai bune daca in bolul cu apa fierbinte vie adauga o lingura de ceai verde.

Unghii mai sanatoase

Ceaiul verde are proprietati dezinfectante, antimicrobiene si antibacteriene, mptiv pentru care, ar fi bine ca din cand in cand, in momentul in care iti cureti unghiile, sa iti inmoi picioarele (timp de 15 minute) intr-un lighean cu ceai verde foarte concentrat. Pentru o senzatie mai puternica de prospetime, adauga in ceai cateva picaturi de ulei esential de lavanda sau menta.

Plagi ingrijite

Daca ai rani sau zgarieturi, sterge-le sau spala-le cu putin ceai verde, de cateva ori pe zi. Vei vedea cum acestea se vor recupera mai repede, iar intr-un timp foarte scurt, pielea ta va fi ca noua, fara rani sau cicatrici.