Feed on
Posts
Comments

OGLINDA PRAFUITA

Vezi ca oglinda prafuita sau afumata nu-ti arata nimic, orict ai privi ntr-nsa; nsa de vrei sa-ti vezi chipul si murdariile de pe el, atunci trebuie sa o stergi. Asemenea este si constiinta omeneasca: daca e pngarita cu multe naravuri pacatoase si cu o viata nelegiuita, omul nu zareste n ea patimile ce s-au lipit de sufletul lui si umbla asa, pngarit din cap pna-n picioare, ca un arap, si cade dintr-un pacat n altul fara teama. Pustiitoare si jalnica este aceasta stare! Un asemenea om nu-si vede spurcaciunea si mrsavia, nsa o va vedea atunci cnd se vor deschide cartile spre rusinare naintea ntregii lumi, a ngerilor si a oamenilor, si i se vor pune dinainte pacatele lui, dupa cum graieste Dumnezeu: Mustra-te-voi si voi pune naintea fetei tale pacatele tale (Psalmul 49, 22). Atunci el se va vedea pe sine ca un arap negru si ca o dihanie nfioratoare, caci mrsavia sufletului, ce se ascunde acum nlauntru, se va da atunci pe fata. La fel se va vadi si frumusetea sufletelor celor drepte si ele vor straluci ca soarele n mparatia Tatalui lor (Matei 13, 43). Atunci sarmanul pacatos va ncepe sa se scrbeasca de sine nsusi, sa se urasca pe sine, sa fuga de sine si va dori sa se prefaca n nimic, dar nu va putea, caci n veci nesfrsita va sta asupra lui aceasta slutenie, spre a-l vadi ca si-a petrecut viata pe pamnt ntr-o asemenea mrsavie. O, de-ar vedea omul urciunea aceasta, zarind-o de pe acum, nencetat ar plnge si ar cauta sa se izbaveasca de ea prin harul lui Hristos; nsa, spre nenorocirea sa, orb fiind, nu o vede. Dar cnd oglinda este curata, atunci le arata deslusit pe toate care se gasesc naintea ei; vedem n ea att murdariile cele mari de pe chipul nostru, ct si pe cele marunte. Asemenea este si constiinta cea curata: zareste pna si cele mai mici patimi si omul le spala pe acelea prin pocainta, prin lacrimi si prin credinta. Aceasta cugetare te nvata sa-ti vii ntru simtire, sa te adncesti n Legea Domnului, care arata si da n vileag pacatele noastre si sa te pocaiesti si sa-ti curatesti constiinta printr-o staruitoare cercetare de sine, prin pocainta si prin credinta si n acest chip sa ncepi o viata noua, asa nct la nfricosata Judecata sa nu fie vadite spre aflarea lumii ntregi acele pacate ale tale pe care acum, ramnnd singur cu tine nsuti, nu vrei sa le cercetezi, sa le cunosti si astfel sa le curatesti.

Sfntul Tihon din Zadonsk, Dumnezeu in imprejurarile vietii de zi cu zi, traducere de Olga Bersan, Ed. Sophia, Bucuresti, 2011, p. 100.

IESIND CU O ALTA FEMEIE

Cu putin timp in urma am reusit s? ies cu o alt? femeie !

n realitate fusese ideea sotiei mele:
-Stim amndoi c? o iubesti !- mi-a zis ntr-o zi, lundu-m? prin surprindere.

-Viata este foarte scurta, dedica-i si ei putin timp.
- Dar eu te iubesc pe tine, am protestat.
-Stiu, dar o iubesti si pe ea, deasemenea.

Cealalta femeie pe care sotia mea dorea sa o vizitez era Mama mea, vaduva de ctiva ani. Din p?cate, serviciul si copiii mei mi permiteau sa o vizitez numai ocazional. n seara aceea am sunat-o sa o invit la cina si la un film.
- Ce s-a intamplat ? Esti bine ? m-a intrebat. (Mama mea este tipul de femeie pentru care un telefon trziu n noapte sau o invitatie surpriz? sunt indicii de veste rea).
- Am crezut ca ar fi placut sa petrec ceva timp cu tine…Amandoi, singuri…Ce parere ai ?
Reflectand un moment, r?spunse:
-Mi-ar pl?cea foarte mult.
Vinerea aceea, in timp ce mergeam, dupa serviciu, sa o iau, ma simteam nervos, stiti, nervozitatea aceea care precede o intalnire… Si, pentru Dumnezeu, cand am ajuns, am constatat ca si ea era foarte emotionata ! Ma astepta in poarta, imbracata in vechiul ei palton. si incretise parul si imbracase o rochie cu care sarbatorise ultima aniversare a c?s?toriei. Fata ei iradia lumin?, ca fata unui inger.
-Le-am spus prietenelor mele ca o sa ies cu fiul meu si au fost foarte emotionate – imi spuse urcand in masina.
Am fost la un restaurant nu foarte elegant, dar foarte primitor. n drum spre masa rezervat?, Mama se sprijinea de bratul meu ca si cum ar fi fost “Prima Doamna a Natiunii”.
Cnd ne-am asezat a trebuit sa-i citesc meniul. (Ochii ei puteau s? vad? numai literele si cifrele mari). Pe la mijlocul antreurilor, mi-am ridicat privirea spre ea. De dincolo de mas?, Mama ma privea, cu un surs nostalgic pe buze.
-Cand erai micut, eu eram cea care iti citea meniul. Iti amintesti?.
- Atunci, e momentul sa te relaxezi si sa-mi permiti sa-ti inapoiez favoarea, am raspuns.
In timpul cinei am avut o conversatie agreabila, nimic extraordinar, doar schimb de informatii despre vietile noastre. Am vorbit atata, ca am pierdut sirul.
- Voi iesi cu tine altadata, dar numai daca ma lasi sa te invit eu, spuse Mama.
Cand am dus-o acasa mi-a p?rut att de rau ca ne desparteam…Am sarutat-o, am imbratisat-o si i-am spus cat o iubesc.
- Cum a fost intalnirea? a vrut sa stie sotia mea cand m-am intors in noaptea aceea.
-Foarte placuta, iti multumesc.. Mult mai pl?cut? decat mi-am imaginat, i-am r?spuns, privind-o recunoscator.
Cateva zile mai tarziu Mama a murit din cauza unui infarct. Totul a fost atat de rapid, nct nu am putut face nimic. Dupa putin timp am primit un plic de la restaurantul n care cinasem cu Mama. Continea un biletel care spunea:

“Cina este pl?tit? anticipat. Am fost aproape sigur? ca nu voi mai reusi s? vin la urm?toarea ntlnire. Oricum, am platit pentru tine si sotia ta. Niciodata nu ti vei putea nchipui ce a nsemnat noaptea aceea pentru mine.

TE IUBESC
Mama”

In acel moment am inteles ct de important este s? spunem la timp TE IUBESC si sa le daruim fiintelor noastre dragi timpul pe care il merita. Nimic in viata nu este mai important decat Dumnezeu si familia ta ! Acord?-le timp pentru ca ei nu pot astepta.

Daca Mama ta traieste, acord?-i atentia cuvenit? !
Daca nu, aminteste-ti-o !
Daca vei trimite acest link http://kingared.blogspot.ro/2013/10/iesind-cu-o-alta-femeie.html, poate vei sensibiliza pe cineva care a uitat ce fiinta minunata este MAMA.
Si aminteste-ti mereu !
DUMNEZEU IARTA, DAR TIMPUL NU IARTA NICIODATA. NICI NU SE POATE INTOARCE !

TERAPIA PRIN RAS…

Adam ?i Eva se plimb? prin Paradis.
Eva :
- Adam, m? iube?ti ?
Adam :
- Am vreo alternativ? ?

Zambete

O vreme, Voltaire, prigonit n Fran?a, a g?sit ad?post la curtea aceluia?i Frederic cel Mare, c?ruia i pl?cea s? adune n jurul s?u scriitori ?i arti?ti. O dat?, la un dejun, regele a trimis lui Voltaire un bilet, rugndu-l s?-l citeasc? cu voce tare, convins c? va produce ilaritate. Voltaire i-a citit completndu-l:

- Voltaire este un m?gar Vai, maiestate, a?i uitat s? v? semna?i: Frederic al doilea!

?i curtenii n-au rs de Voltaire

Avem deosebita pl?cere s? v? adres?m invita?ie de a participa la Festivalul Interna?ional de Jazz ?i Muzic? Etno care are loc n Timoc, n Serbia, precum ?i la edi?ia de anul acesta, a ?aptea, a Festivalului Interna?ional de Folclor al Romnilor din Balcani – ,,JOC ROMNESC”.
M?rea?a s?rb?toare a romnit??ii are loc n Timoc, n Serbia, n perioada 19-21 iulie 2013, n satul Jtcovi?a – itkovica de lng? ora?ul Golumb?? – Golubac la intrarea n Por?ile de Fier ale Dun?rii.
Societatea de Limba Romn? din Voivodina Republica Serbia, care anul trecut a marcat jubileul de 50 de ani de existen?? ?i nobil? activitate n slujba romnismului, ac?ionnd de parc? este o micro Academie de ?tiin?e ?i Arte a Romnilor din Serbia, n procesul de p?strare ?i cultivare a limbii ?i culturii romne, pe lng? reuniuni ?tiin?ifice ?i de specialitate refertiaore la istorie, nv???mntul ?i mass-media n limba romn? sau stimularea crea?iei literare, organizeaz? ?i manifest?ri viznd p?strarea patrimoniului cultural, al identit??ii na?ionale ?i trezirea con?tiin?ei de Neam.
Festivalul Interna?ional de Folclor al Romnilor din Balcani ,,JOC ROMNESC pe care Societatea de Limba Romn? din Voivodina Republica Serbia l organizeaz? mpreun? cu oficialit??ile din satul Jtcovi?a ?i ora?ul Goluba?, precum ?i cu Asocia?ia rumneasc? ,,SANDU TIMOC din Jtcovi?a, s-a dovedit a fi o reuniune de prestigiu care contribuie la o mai bun? cunoa?tere a romnilor ?i rumnilor timoceni, precum ?i a aromnilor ?i valahilor din ??rile balcanice, riverane-dun?rene ?i sud-est europene.
Proiectul multimedial subn?elege organizarea Festivalului de Jazz ?i Muzic? Etno (care are loc vineri, 19 iulie 2013) ?i Festivalul Interna?ional de Folclor al Romnilor din Balcani (20 ?i 21 iulie 2013), colocviul despre folclorul comunit??ilor romne?ti, parada portului, expozi?ie de patrimoniu din lada de zestre, specialit??i culinare, Concursul ,,ROMNCA-MISS FESTIVALULUI, parastas eroilor romni…
V? invit?m cu drag s? veni?i dragi soli?ti, rapsozi populari, folclori?ti…
V? mul?umim cu convingerea c? ve?i r?spunde pozitiv la invita?ia noastr?.
Cu respect ?i sentimente alese,

Ivi?a GLI?ICI, directorul Festivalului ?i
Lucian MARINA, directorul artistic al Festivalului ?i pre?edinte al Societ??ii de Limba Romn? din Voivodina – Republica Serbia
CELULAR +381 63 568393S
E-mail: lucianmarina@yahoo.com

Elogiu LIMBII MATERNE

,,Patria mea este limba romn?. Astfel sun? o binecunoscut? expresie a genialului poet romn Nichita St?nescu. ,,Aceasta nseamn? c? marele nostru poet a pus limba mai presus de ?ar? ?i de glie, considernd-o elementul fundamental al identit??ii noastre na?ionale, etnice ?i istorice, al perenit??ii noastre romne?ti!, a comentat cu un prilej renumitul nostru filozof, poet ?i excep?ional traduc?tor Ion Milo?, neobositul creator ?i animator cultural, originar din Banatul Srbesc ?i care tr?ie?te n Suedia. La rndul s?u, scriitorul francez Henri Beyle Stendhal spunea c? primul instrument al geniului unui popor este limba sa iar aceast? afirmare vine s? confirme opiniile conform c?rora limba matern? reprezint? identitatea na?ional? ?i cultural? a individului, respectiv limba matern? este una dintre dimensiunile fundamentale ale fiin?ei umane.
Plecnd de la aceast? premis?, conducerea Societ??ii de Limba Romn? din Voivodina Republica Serbia care de jum?tate de secol depune eforturi majore de a p?stra, prezerva ?i cultiva limba romn? literar?, a organizat ?i anul acesta tradi?ionala manifestare prin care a adus omagiu limbii materne, limbii n care gndim, vis?m ?i vorbim.
Prestigioasa institu?ie romneasc? a organizat la Novi Sad, n ,,Atena Srbeasc?, festivitatea de marcare a zilei de 21 februarie Ziua Interna?ional? a Limbii Materne, a limbii n care mama ne-a alintat ?i ne-a nv??at c? ,,a vorbi n limba n care gnde?ti este o s?rb?toare.
Manifestarea a avut loc la Institutul pentru Cultur? al Voivodinei ?i a constituit un nou prilej de a se sublinia c? prin p?strarea ?i cultivarea limbii, de fapt, se contribuie la p?strarea demnit??ii identitare ?i a produsului spiritual avansat.
Cu aceast? ocazie Lucian Marina, pre?edintele Societ??ii de Limba Romn? din Voivodina a rostit un discurs, ,,un elogiu limbii materne n care gndim, vis?m ?i comunic?m n via?a de fiecare zi n familie ?i cu consngenii din ?ara n care tr?im, precum ?i cu cona?ionalii din ?ara-Mam?, din Patria Limbii Materne.
Limba romn? a fost limba matern? a p?rin?ilor ?i str?mo?ilor no?tri, respectiv este ?i va fi limba copiilor, nepo?ilor ?i str?nepo?ilor no?trii, atta timp ct n pieptul nostru bate inim? de romn, atta timp ct vom p?stra cu sfin?enie tradi?iile ?i patrimoniul cultural, atta timp ct vom p?stra identitatea na?ional? ?i vom ?ine mereu aprins? f?clia romnismului, a subliniat printre altele pre?edintele S.L.R. Tototodat?, a fost reliefat? nsemn?tatea misiunii nobile a Societ??ii de Limba Romn? din Voivodina n contextul p?str?rii nealterate a limbii materne, atat n contextul tendin?elor actuale de globalizare, ct ?i a procesului permanent de asimilare tacit?.
La reuniunea pe care, Societatea de Limba Romn? din Voivodina a organizat-o, cu prilejul marc?rii m?re?ei s?rb?tori a limbii materne, n colaborare cu reprezentan?ii altor societ??i ?i asocia?ii similare care p?streaz? ?i cultiv? limbile comunit??ilor na?ionale din aceast? provincie multina?ional?, multiconfesional? ?i plurilingv?, a fost remarcat? ?i nsemn?tatea multiculturalismului nu doar pe t?rm local ci ?i n ,,satul global. respectiv nu numai din cauza re?elelor moderne de socializare ci mai de grab? din cauza proceselor geostrategice. Lucru acesta a fost reliefat n mod deosebit de Miroslav Kevedi, coordonatorul Departamentului pentru organiza?iile non-guvernamentale, care ?i desf??oar? activitatea n cadrul Institututului pentru Cultur? al Voivodinei.
,,Cnd se are n vedere importan?a ?i complexitatea influen?ei pe care o au limbile asupra identit??ii umane, a comunic?rii, integr?rii sociale, educa?iei ?i dezvolt?rii, se poate afirma aproape f?r? rezerve c? limbile sunt de interes strategic pentru popula?ia de pe planeta noastr? n special acum cnd este n curs un puternic proces de globalizare. Cnd se mic?oreaz? limbilor care se folosesc, cnd se mic?oreaz? drastic num?rul de vorbitori ai unei limbi sau dialect, incontestabil se ajunge ?i la o schimbare a bog??iei culturale n diversitate. Se produc mari schimb?ri ?i n domeniul p?str?rii tradi?iilor, a identit??ii na?ionale ?i culturale, a modului unic de gndire ?i comportare, dispar valorile care asigur? un viitor mai bun.
Aceste tendin?e ?i consecin?e au fost constate deja de mai mult timp de oamenii de ?tiin?? ?i speciali?tii n materie care au dat semnalul de alarm? de care a ?inut cont ?i UNESCO, organism specializat al Na?iunilor Unite care are n focarul aten?iei chiar diversitatea cultural? ?i dialogul intercultural, promovarea nv???mntului ?i a dezvolt?rii ?tiin?ifice a societ??ii care n 1999 a proclamat ziua de 21 februarie drept Ziua Interna?ional? a Limbii Materne. Aceasta a subliniat Lucian Marina, pre?edintele Comitetului de coordonare a activit??ii societ??ilor de limb?, literatur? ?i cultur? a comunit??ilor na?ionale din Voivodina.
Totodat?, s-a reliefat c?, f?r? o ac?ionare pe trm interna?ional ?i f?r? de promovarea ?i respectarea plurilingvismului ?i a protej?rii diversit??ii lingvistice, nu este posibil? nf?ptuirea ?elurilor amintite, deziderate pentru care militeaz? ?i Filiala Serbia a Forumului European pentru Istorie ?i Cultur?.
La festivitatea de marcare a Zilei Interna?ionale a Limbii Materne s-a sub?iniat ?i faptul c?, ast?zi pe planeta Terra tr?iesc circa ?ase miliarde ?i nou? sute milioane locuitori care, spre deosebire de anul 2008 cnd au comunicat n circa 7.000 de limbi, acum comunic? doar n 6.528 de limbi. Oamenii de ?tiin?? afirm? c? tot la dou? s?pt?mini dispare o limb? iar, n momentul de fa??, circa 2.500 de limbi sunt n pericol s? se mic?oreze num?rul de vorbitori ai acestora sau deja sunt pe cale de dispari?ie.
La s?rb?toarea consacrat? limbii materne au fost aduse elogii ?i renumitului expert pentru esperanto, Boria Mili?evi?, fostul director al Institutului pentru esperanto al Uniunii Esperanti?tilor din Serbia care, recent, a plecat n eternitate. Despre acest esperantist de talie mondial? care s-a angajat cu abnega?ie s? contribuie la protec?ia ?i revigorarea diversit??ii culturale prin promovarea limbilor ca form? de comunicare, interac?iune ?i n?elegere ntre popoare diferite a vorbit cu cuvinte alese scriitorul Vladimir Kirda Bolhorves, fostul pre?edinte al Asocia?iei esperanti?tilor din Novi Sad. Demn de men?ionat ?i faptul c?, Boria Mili?evi? a fost un colaborator fidel ?i membru de onoare al Societ??ii de Limba Romn? din Voivodina care a tradus n esperanto ?i din crea?iile poe?ilor romni din Voivodina cum sunt: Mihai Avramescu, Slavco Alm?jan, Ion Milo?, Radu Flora, Florica ?tefan etc. astfel c?, reuniunea la care a fost adus elogiu limbii materne au fost citite poeziile unor creatori aminti?i a?a cum a fost scris? n original n limba romn?, n limba srb? ?i n esperanto.
Lucian MARINA

Tigarile si BMW-ul

- Fumezi?
- Da.
- Cate pachete pe zi?
- 3 pachete.
- De cat timp fumezi?
- De 15 ani.
- Cat costa un pachet?
- 14 lei.
- Aproximatin 4 euro.
- Da .
- Deci cheltui cam 360 euro lunar.
- Deci in 15 ani puteai economisi 64.800 EURO, cu banii astia iti puteai cumpara un BMW smecher.
- Tu fumezi?
- Nu.
- Si unde MA-TA ti-e BmW-ul?

23 ianuarie 1935
Iubita mea Clemmie, In scrioarea ta din Mandras ai scris cuvinte ce mi-au placut foarte mult, despre cum eu ti-am imbogatit viata. Nici nu-ti pot exprima placerea ce mi-a oferit-o scrisoarea ta de dragoste, pentru ca ma simt intotdeauna coplesit de recunostinta si indatorire fata de tine… daca pot exista datorii in dragoste. Ce a insemnat pentru mine sa traiesc toti acesti ani in inima si in compania ta nici o fraza nu o poate exprima.
Timpul trece neobservat, dar nu e minunat sa vedem cat de extraordinara si mareata creste comoara ce o adunam impreuna, in ciuda furtunilor si greutatilor a atat de incarcatilor si tragicilor ani ai acestor vremi?
Sotul tau iubit

Bancul zilei

Un ?ofer gonea cu 150 km/or?. Vede girofarul unei m??ini de poli?ie n oglind? ?i accelereaz?. Dup? o vreme, vede c? nu poate sc?pa de poli?ist ?i trage pe dreapta. Poli?istul i spune:
Am avut o zi groaznic? ?i vreau s? ajung acas?. Dar mi-a pl?cut urm?rirea. A?a c? zi-mi o scuz? bun? ?i te las s? pleci.
Acum trei s?pt?mni, nevast?-mea a fugit cu un poli?ist, zice ?oferul. Cnd te-am v?zut n spate, am crezut c? vrei s? mi-o aduci napoi.

Unirea Principatelor Romne cunoscut? ca Mica Unire (Marea Unire fiind cea de la 1918) a avut loc la jum?tatea secolului al XIX-lea ?i reprezint? unificarea vechilor state Moldova ?i ?ara Romneasc?. Unirea este strns legat? de personalitatea lui Alexandru Ioan Cuza ?i de alegerea sa ca domnitor al ambelor principate la 5 ianuarie 1859 n Moldova ?i la 24 ianuarie 1859 n ?ara Romneasc?.

Totu?i, unirea a fost un proces complex, bazat pe puternica apropiere cultural? ?i economic? ntre cele dou? ??ri. Procesul a nceput n 1848, odat? cu realizarea uniunii vamale ntre Moldova ?i ?ara Romneasc?, n timpul domniilor lui Mihail Sturdza, respectiv Gheorghe Bibescu. Deznod?mntul r?zboiului Crimeii a dus la un context european favorabil realiz?rii unirii. Votul popular favorabil unirii n ambele ??ri, rezultat n urma unor Adun?ri Ad-hoc n 1857 a dus la Conven?ia de la Paris din 1858, o n?elegere ntre Marile Puteri prin care se accepta o uniune mai mult formal? ntre cele dou? ??ri, cu guverne diferite ?i cu unele institu?ii comune. La nceputul anului urm?tor, liderul unionist moldovean Alexandru Ioan Cuza a fost ales ca domnitor al Moldovei ?i ??rii Romne?ti, aducndu-le ntr-o uniune personal?. n 1862, cu ajutorul unioni?tilor din cele dou? ??ri, Cuza a unificat Parlamentul ?i Guvernul, realiznd unirea politic?. Dup? nl?turarea sa de la putere n 1866, unirea a fost consolidat? prin aducerea pe tron a principelui Carol de Hohenzollern-Sigmaringen, iar constitu?ia adoptat? n acel an a denumit noul stat Romnia.

Sursa Text: Wikipedia

Older Posts »

Weblog

Toate drepturile rezervate Weblog.ro

X